Fiind roman...

Fiecare zi e parca la fel cu cea dinaintea ei. Nimic nou sub soare. Oamenii se nasc, traiesc ca niste idioti si mor. Si asta in fiecare zi, fara nicio exceptie.

Mi-as dori ca macar o zi sa treaca si sa nu vad un imbecil in trafic care are impresia ca i-a luat ma-sa sosea.

Cum poti sa blochezi drumul pentru ca tu vrei sa vorbesti din masina ta cu un prieten care are masina parcata pe marginea drumului respectiv? Si sa te doara in cur ca mai e cineva in spatele tau? Fiind roman.
Cum poti sa blochezi intersectia pentru ca tu vrei sa o iei la stanga de pe o banda pe care scrie obligatoriu la dreapta? Fiind roman.
Cum poti sa blochezi drumul ca tu trebuie sa opresti fix in fata kktului de magazin, ca nu cumva sa faci febra musculara la cacatele alea de picioare fortate la sala? Fiind roman.

Citeam intr-o buda frantuzeasca: "Respectul de sine incepe cu respectul pentru alti." Romanii vor fi totdeauna niste jalnici. Niste penibili care nu au ce manca, dar isi cumpara tzoale de la mall. Doar trebuie sa se remarce.
M-am saturat de atitudinea asta de rahat. M-am saturat de conceptul ceafa lata-minte ingusta pe care il vad din ce in ce mai des parca. M-am saturat sa fiu amenintat in trafic pentru ca am curaj sa spun cuiva ca a luat-o aiurea pe strada. M-am saturat savad ca nu ne stim locul.
Cred ca traim acolo unde si Zorro, si Superman, si Batman ar fi luati la bataie. Nu de alta, dar sa demonstreze vreun dobitoc ca el e mai tare ca ei.

Traim intr-o tara violenta. Tin sa multumesc pe aceasta cale acelei parti a mass-mediei care incearca sa ne faca cat mai intoleranti, cat mai violenti si cat mai idioti. E bine. In curand vom ajunge la stadiul de moluste capabile sa se bata cu oricine. Generatia urmatoare va fi formata din soldatii ideali: Dirlewanger style.