30 aprilie 2009

Instanta Swamp




O comedie, in premiera, ciudata, interesanta care a meritat sa fie vazuta. Ca sa dau o idee de cum este filmu, as putea spune ca este versiunea japoneza a comediei francezea Amélie.

28 aprilie 2009

Udine Far East Film - Editia 11


Sambata 24 aprilie a inceput la Udine a 11-ea editie a celui mai mare festival de film asiatic.Timp de 9 zile se vor putea viziona filme (unele in premiera) din Corea de sud, Filipine, Japonia, Thailanda, China si alte meleaguri asiatice.
Anu acesta mi-am propus sa vad mai multe filme,de mai multe tipuri, pe langa cele horro pe care le-am vazut in fiecare an.

27 aprilie 2009

Melodia saptamanii

Continuam pe filiera franceza. Se pare ca efectele au fost de lunga durata.

ATENTIE!

Probabil ca multi dintre voi l-au vazut. Totusi...

22 aprilie 2009

Chuck NORRIS is the best

Mai tineti minte That 70's Show?

Il stiti pe tatal lui Eric? Incordatul Red Forman? E, uite ce am gasit eu despre rolul ala:

Chuck Norris was the initial choice for Red Forman, but was still filming Walker, Texas Ranger, so Kurtwood Smith was cast instead.


Incredibil, Chuck Norris e peste tot. :))

21 aprilie 2009

Melodia saptamanii

De data asta am fost oarecum provocat de Verzele de Bruxelles (mai precis de Andreea). Si am si o provocare: cati recunoasteti in videoclipul asta? Dau o cafea celui care trece de 6 :) (asta daca sunteti timisoreni si nu trisati).



Si din nou amintirile mele:



Chanter, pour oublier ses peines,
Pour bercer un enfant, chanter...
Pour pouvoir dire "Je t'aime..."
Mais chanter tout le temps...

Pour implorer le ciel ensemble,
En une seule et même église,
Retrouver l'essentiel... et faire...
Que les silences se brisent...

En haut des barricades,
Les pieds et poings liés,
Couvrant les fusillades,
Chanter sans s'arrêter...

Et faire s'unir nos voix,
Autour du vin qui ennivre,
Chanter quelqu'un qui s'en va,
Pour ne pas cesser de vivre...

Quelqu'un qui s'en va
Pour ne pas cesser de vivre...

Chanter,
Celui qui vient au monde...l'aimer...
Ne lui apprendre que l'Amour,
En ne formant qu'une même ronde,
Chanter encore et toujours...

Un nouveau jour vient d'éclore...
Pouvoir encore s'en emerveiller,
Chanter malgré tout toujours plus fort...
Ne plus faire que chanter...

Et faire s'unir nos voix,
Autour du vin qui ennivre,
Chanter quelqu'un qui s'en va,
Pour ne pas cesser de vivre...

Oohhooohoo
Je ne sais faire que Chanter,
Pour quelqu'un qui s'en va
Pour ne pas cesser de vivre...

Chanter, {Chanter}
Pour oublier ses peines. {Ohohoo}
Pour bercer un enfant... chanter...
Pour pouvoir dire "je t'aime !" {je t'aime...}
Chanter tout le temps {tout le temps...}

En haut des barricades, {Ohoho}
Les pieds et poings liés, {Chanter...}
Couvrant les fusillades, {c'est clair...}
Chanter sans s'arrêter... {chanter...}

Et faire s'unir nos voix, {ohoho}
Autour du vin qui ennivre, {Chanter...}
Chanter quelqu'un qui s'en va, {qui s'en va...}
Pour ne pas cesser de vivre... {cesser de vivre...}

Ohooo
Je ne sais faire que chanter
Pour quelqu'un qui s'en va {qui s'en va, qui s'en va...}
Pour ne pas cesser de vivre...
Chanter...

Ohoho
Ohoho...

12 aprilie 2009

Melodia saptamanii




Marusha cu un cover dupa ceva old school. :)
(party-ul din Discoland a fost extraordinar)

09 aprilie 2009

Dune

Trebuie sa mai scriu un post pe tema Dune. Nu rezist altfel.
In primul rand sa prezentam cam care ar fi elementele (volumele) care compun acest univers:


Legends of Dune (scrise de Brian Herbert si Kevin Anderson)
The Butlerian Jihad
The Machine Crusade
The Battle of Corrin

Prelude to Dune (scrise de Brian Herbert si Kevin Anderson)
House Atreides
House Harkonnen
House Corrino

Dune (the original stuff scris de Frank Herbert)
Dune
Dune Messiah
The Children of Dune
God Emperor of Dune
The Heretics of Dune
Chapterhouse: Dune

"The Grand Finale" (scrise de Brian Herbert si Kevin Anderson dupa notitele lui Frank Herbert)
The Hunters of Dune
The Sandworms of Dune



Nu cred in romanul SF de tip tehnologic. Dune nu are mai nimic de genul acesta. Sau toata tehnologia este undeva in plan secundar. Important este omul si ceea ce poate el realiza.

Dune este situat intr-un timp in care masinile ganditoare au fost interzise ("Nu iti face masina dupa asemanarea mintii umane").

Oamenii devin din ce in ce mai specializati: exista Mentati (calculatoare umane), exista Tleilaxu (specializati in bioinginerie), super-soldati (corpul Sardaukar ce serveste dinastia Corrino).

Fascinant este si modul in care Herbert ia in considerare religia, ca si mod de manipulare a maselor. Surorile Bene Gesserit au o intreaga aripa care se ocupa doar de elaborarea de religii/profetii noi si de implementarea acestora in diverse lumi, cu singurul scop de a proteja eventualele membre ale ordinului care ar esua pe planeta respectiva.

Un alt aspect de luat in seama este importanta acordata istoriei: surorile de rang inalt sunt capabile sa recapete amintirile stramosilor lor, unele reusind chiar sa isi cunoasca prin intermendiul "Celorlalte Memorii" chiar ascendenta lor pe Pamant.

Adaptarea omului la cele mai diverse medii de viata a condus si la o dilema: Ce este de fapt omul? Din nou surorile Bene Gesserit ofera un oarecare raspuns, sau mai bine spus au un test cu ajutorul caruia determina umanitatea diferitilor candidati: incercarea gom jabbarului (o cutie in care ti se introduce mana si care apoi iti ofera senzatia ca mana ta arde pana la os, in timp ce ai la gat un ac otravit care te va ucide daca misti).
to be continued...

Ne vedem joi...

De fapt nu ne vedem joi.

Invidiati-ma. Sunt la amiaza pe o terasa. Nu voi face absolut nimci toata ziua. Voi sta cu burta la soare. Si nu ma va interesa de nimic.

Probabil ca maine voi plati pentru asta. Dar nu ma intereseaza.

Nu vreau sa aud de nimeni si de nimic.

M-am saturat de o viata gri spre negru (cu puncte maronii).

PS: Nu ma ajuta sa scriu aici. Te ajuta cand simti ca asta vrei.

06 aprilie 2009

Poveste cu final aşteptat

A fost odata ca niciodata ca de nu ar fi nu s-ar povesti în ţara lui Papură Vodă un voinic frumos, deştept şi cu bani (nu de alta, dar se trăgea dintr-o familie de ţărani jupâniţi).
Şi creştea Făt Frumos ăsta într-o zi cât alţi în aceeaşi zi (sau poate chiar mai încet dacă era bolnav).
Reuşi Făt Frumos să îşi adune ceata lui de flăcăi cu care făcu toate nebuniile din lume până băgă în sperieţi familiile dinprejur. Văztu toate coclaurile de prin ţara lui Zâmbilici Vodă (Papură îşi dăduse întrre timp obştescul sfârşit de mâna supuşilor săi).

Cu trecerea anilor ceata se cam fărâmiţă, fiecare dintre flăcăi retrăgându-se pe la casa lui, cu diferite probleme (unii cu familii, alţi cu mari dorinţe de înavuţire) aşa că flăcăul ajunse să se simtă cam singur, fără a putea înţelege de ce lumea s-a schimbat în jurul lui. Asta până într-o zi când îşi dădu seama că ajunsese şi el la vremea peţitului.

Spre deosebire de alţi flăcăi cel din povestea noastră nu prea suporta armurile de firmă, dar cum voia să impresioneze fecioarele pe la care mergea în peţit visa la un cal alb. Înebunit de rugăminţile băietului tatăl închiaburit a trebuit să îl blagoslovească cu un cal alb adus de peste mări şi ţări, tocmai din Nemţia.

Şi flăcăul nostru începu să meargă în peţit. Pe la una, pe la alta pentru o perioadă de timp. Până îi căzu cu tronc o Ileană Cosânzeană micuţă, subţire ca o zvârlugă şi cu ochii adânci ca nişte iezere de munte.

După o perioadă lungă de curtat, reuşi flăcăul nostru să o cucerească pe fata visurilor lui. (Sau putem spune că flăcăul a primit într-un an cadoul dorit de ziua lui)

Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.

.....

Mai credeţi în poveşti? Fraierilor...
De fapt continuarea cea mai des întâlnită este una mai tristă, doar că marii noştri povestitori refuză să arunce o privire asupra a ceea ce se întâmplă în continuare. (Aş vrea să ştiu cum dracu' făceau ăia de trăiau fericiţi.)

Realitatea e cu totul altfel: după o perioadă de probă în care au trăit fericiţi Ileana a dat replica cea mai seacă şi mai enervantă: "Nu eşti tu de vină, eu sunt."
Asta în contextul în care Ileana voia libertatea absolută. (Cel puţin pe latura personală, că pe cea profesională suntem toţi limitaţi şi ultra-limitaţi).

PS: Este un pamflet şi orice asociere cu persoane reale este pe deplin justificată.