Oare exista fericire in rutina?

Da, stiu, titlul este din nou cu tente depresive...
Chiar nu e cazul meu acum. Poate sunt un pic trist ca totul se repeta de la o zi la alta, de la o saptamana la alta... Mi-as dori sa fac mai multe, dar mi se intampla de multe ori sa zac in pat, ca ultimul pensionar.

Uneori e frustrant, mai ales pentru cei ca mine, carora le cam place sa vorbeasca, sa nu reusesti sa comunici cu ceilalti. Mi-as dori ca povestea cu Turnul Babel sa nu fi existat. Sa ma pot intelege cu oricine de pe lumea asta intr-o limba comoda pentru toti.

Si incep sa inteleg cum te poate acapara total jobul. Cine mai are chef sa faca chestii dupa 10 ore de job? Poate doar cu o vointa de fier...