Melodia zilei

Sa incercam un proiect nou: melodia zilei/saptamanii. Poate mai ascultam lucruri noi. :)



PS: Imi cer scuze celor de la P-nal pentru postarea acestei melodii pe Internet. Daca vor sa o dau jos tot ce trebuie sa faca e sa o ceara. Sau poate sa o cante in concertele lor. :)

Feelin' kind of... unlucky

E mai bine de multe ori sa nu ai nimic. Nu de alta, dar asa nu pierzi nimic. Highs and lows are not good for your soul.

Ma chinui in continuare sa descopar trenuri. ( :)) ) Si imi aduc aminte: Choose life... I chose not to choose life. Vremuri de mult apuse.

Intocmai dupa cum sunt vremuri de mult apuse si cele cu:
"Penal, penal, cu mutra de canal,
Sunt omul principal
Cu gesturi de-animal

Nu meritati sexul oral
E mai brutal si oriental
E criminal doar la final
Nu spun mai mult
C-o sa sariti pe mine
Si sunt letal - din fericire."

Pacat ca unele chestii se pierd pe parcurs si noi ne pierdem identitatea pe masura trecerii timpului. Poate ca de fapt ne castigam o noua identitate. Dar eu nu vreau sa fiu cel de azi. Eu vreau sa fiu cel de ieri, fara cacaturile astea in viata mea.
Continuam sa facem unele lucruri doar pentru ca ne amintesc de trecut. Continui sa beau doar pentru ca am avut cateva momente de "iluminare" candva. Continui sa fumez doar pentru ca am fost rege pentur o secunda. Continui sa merg la party-uri doar pentru ca odata am avut niste momente atat de high la niste party-uri incat poate toata viata le voi cauta. Oamenii sunt dispusi sa faca multe idiotenii doar pentru a reinvia momente din trecut. Cand o sa ne trezim si o sa ne dam seama ca nu vom invia trecutul niciodata?
Poti sa iti cumperi o mie de masinute cu telecomanda. Nu iti va lua tristetea faptului ca vecinul avea una cand erai de 6 ani si tu nu aveai. Poti sa te culci cu toate tipele din lume, nu te vei satura niciodata, si nu vei trece peste faptul ca ai ratat-o pe cea mai importanta tipa. Si asta doar pentru ca erai timid.

Am construit castele de nisip pe unde am fost si totusi asta nu imi va alunga senzatia ca mi-am ratat copilaria. Am fost cu multe fete si am facut multe tampenii adolescentine, desi eram adult, si cu toate astea nu am reusit sa alung senzatia de adolescenta ratata.

Fuck it!

Fiind roman...

Fiecare zi e parca la fel cu cea dinaintea ei. Nimic nou sub soare. Oamenii se nasc, traiesc ca niste idioti si mor. Si asta in fiecare zi, fara nicio exceptie.

Mi-as dori ca macar o zi sa treaca si sa nu vad un imbecil in trafic care are impresia ca i-a luat ma-sa sosea.

Cum poti sa blochezi drumul pentru ca tu vrei sa vorbesti din masina ta cu un prieten care are masina parcata pe marginea drumului respectiv? Si sa te doara in cur ca mai e cineva in spatele tau? Fiind roman.
Cum poti sa blochezi intersectia pentru ca tu vrei sa o iei la stanga de pe o banda pe care scrie obligatoriu la dreapta? Fiind roman.
Cum poti sa blochezi drumul ca tu trebuie sa opresti fix in fata kktului de magazin, ca nu cumva sa faci febra musculara la cacatele alea de picioare fortate la sala? Fiind roman.

Citeam intr-o buda frantuzeasca: "Respectul de sine incepe cu respectul pentru alti." Romanii vor fi totdeauna niste jalnici. Niste penibili care nu au ce manca, dar isi cumpara tzoale de la mall. Doar trebuie sa se remarce.
M-am saturat de atitudinea asta de rahat. M-am saturat de conceptul ceafa lata-minte ingusta pe care il vad din ce in ce mai des parca. M-am saturat sa fiu amenintat in trafic pentru ca am curaj sa spun cuiva ca a luat-o aiurea pe strada. M-am saturat savad ca nu ne stim locul.
Cred ca traim acolo unde si Zorro, si Superman, si Batman ar fi luati la bataie. Nu de alta, dar sa demonstreze vreun dobitoc ca el e mai tare ca ei.

Traim intr-o tara violenta. Tin sa multumesc pe aceasta cale acelei parti a mass-mediei care incearca sa ne faca cat mai intoleranti, cat mai violenti si cat mai idioti. E bine. In curand vom ajunge la stadiul de moluste capabile sa se bata cu oricine. Generatia urmatoare va fi formata din soldatii ideali: Dirlewanger style.

Odihneasca-se in pace!

Marian Cozma.

No comment!

Requiem For a Dream - Hubert Selby Jr.

Tema este simpla: dependenta. Orice fel de dependenta: TV, pilule de slabit, heroina. Dependenta de recunoasterea sociala, de afirmare in mediul propriu de viata. Nimeni nu vrea sa fie singur, tuturor le e teama de asta.

Unii nu au fost incantati de carte. Filmul a fost considerat mai bun. Nu stiu ce sa zic. Sunt unele amanunte care mie personal nu mi-au sarit in ochi in film. Cum ar fi de exemplu egoismul tuturor celor implicati in afacerea cu droguri. Nici unul nu era eroul romantic care parea. Toti ajung sa ascunda o parte din marf pe care pun mana. Si asta spune totul avand in vedere "dragostea" dintre Marion si Harry, respectiv prietenia "profunda" dintre Harry si Ty. Totul e doar o pojghita sub care se ascunde putrefactia societatii capitaliste, care nu poate produce nimic, decat haos, delasare si anularea personalitatilor.

Romanul a fost scris in '78, poate de aceea am fost surprins de faptul ca s-a permis aparitia unei carti in care apar tangential unele probleme grave: politia care perimite accesul drogurilor in zonele pline de toxicomani (probabil de teama unor revolte sangeroase ale unor oameni care nu mai au nimic de pierdut), rasismul celor din sud (totusi Rosa Parks, Martin Luther King Jr. aparusera de o vreme).



"I'm somebody now, Harry. Everybody likes me. Soon, millions of people will see me and they'll all like me. I'll tell them about you, and your father, how good he was to us. Remember? It's a reason to get up in the morning. It's a reason to lose weight, to fit in the red dress. It's a reason to smile. It makes tomorrow all right. What have I got Harry, hm? Why should I even make the bed, or wash the dishes? I do them, but why should I? I'm alone. Your father's gone, you're gone. I got no one to care for. What have I got, Harry? I'm lonely. I'm old. You got friends, Ma. Ah, it's not the same. They don't need me. I like the way I feel. I like thinking about the red dress and the television and you and your father. Now when I get the sun, I smile."

P.S. (personal script): De cate ori ati incercat sa va lasati de un viciu? Si v-ati spus: mai fumez o tigara, mai mananc o ciocolata? "Eu nu o sa ajung niciodata ca ratatii aia care nu se pot abtine." Poate asta a fost lucrul cel mai socant din carte, faptul ca ei nu se considerau dependenti de nimic. Marion se mira de faptul ca Big Tim ii spune "dependenta". Ea se poate lasa oricand, nu e ca ratatii care jefuiesc, omoara, se vand pentru o bila. Selby e mai mult decat cinic in privinta asta si isi cam bate joc de toate personajele sale.

Recviem pentru o sapatmana

Ultima saptamana a fost cam agitata pentru mine.
Sunt lector la un curs de initiere in calculatoare (o sa revin cu detalii), am fost pentru prima oara la explorarea unei pesteri si am ajuns si pe la Schimb de Carti.

In pestera a fost foarte fain, desi cred ca de vreo 2 ori m-am cam crispat. Nu de alta, dar la un moment dat am ajuns intr-un punct din care nu ma puteam intoarce si nici nu mai puteam avansa, iar la un moment dat eram intr-un taras unde nici nu puteam intoarce capul. Pana la urma a fost interesant sa cutreier prin maruntaile pamantului. E fascinant ce vezi pe acolo si, in plus, a fost interesant faptul ca nu aveam notiunea timpului. Surprinzator ce mult conteaza soarele asta.

Schimbul de Carti mi s-a parut extrem de intim si extrem de relaxat. Asta desi eu eram cam crispat, nu de alta, dar am aterizat direct din pestera, intr-un costum ciudat pentru o dupa amiaza de duminica si cu mirosul specific dupa 2 zile de nespalare si efort fizic. Mi-e ciuda de fiecare data cand nu reusesc sa ma exprim destul de convingator despre o carte, astfel incat sa pot determina lumea sa o ia sa o citeasca.

Luna asta e pentru mine bataie in lumea drogurilor si movie vs. book: Recviem pentru un vis si Trainspotting plus Biblia de neon.

Revin cu detalii despre cursul de initiere in lumea calculatoarelor.