Incrancenare

Ieri am avut ultimul meci al turului de campionat in care particip.
Initial trebuia sa fie un meci usor, cu niste copilasi (cica in echipa aia erau juniorii orasului).

Inca de la Timisoara totul a inceput cu stangul. Adica am avut parte de un drum infernal pana la Sannicolau Mare. (Multumesc minunatilor conducatori locali si nationali pentru extraordinara organizare a meciului contra zapezii...)

La fata locului am vazut ca adversarii nu erau chiar asa firavi cum stiam noi.

Si a inceput meciul.

Minutul 1: fault la un localnic, urmat de scandal (2 minute eliminare pentru un bastinas si un pic de liniste)

Minutul 15:Subsemnatul, dupa ce obtinuse niste lovituri de la 7 m este luat pe sus si aruncat la podea ca un sac de cartofi.

Minutul 20: Un coechipier de-al meu primeste o piedica finuta (Cand intreaba de ce i se raspunde ca s-a impiedicat singur...)

Minutul 29 si un pic: Un timisoarean faulteaza un copilas de la gazde (un pic cam dur dar, perfect regulamentar) si are parte de o mica surpriza: un cap in gura de la un pui de smecher)

Rezultatul: Colegul a fost inconstient o vreme... Meciul s-a terminat repede, coechipierul meu a ajuns la urgente (tomograf si alte distractii), iar eu am ajuns sa regret ca am fost la meciul asta...

Trist momentul in care se ajunge la nivelul asta de josnicie. Un joc ar trebui sa ramana un joc. Indiferent de ce e pus in joc.

PS: As vrea sa remarc totusi ca idiotul acela de la Sannicolau Mare a fost singrul care a provocat scandal. In rest nu s-a intamplat nimic. Colegii lui au sarit sa il linisteasca pe el, si nu sa ne agreseze pe noi.

Tuturor celoc care provoaca scandaluri din acestea la meciuri le doresc sa moara cat mai repede.

Traiasca secolul 21

Desi nu voiam sa ma bag in politica am totusi niste semne de intrebare.
La observatia unui prieten am ramas si eu masca: In comunicatul oficial al Biroului Electoral Central daca aduni voturile nule cu cele valabil exprimate nu prea obtii numarul de votanti prezenti la urne. Stiu ca nu conteaza pentru ca diferenta e mica, dar totusi, lucrezi pe calculator. Un test e banal. Verificarea te costa 2 secunde. :)

http://www.bec2009p.ro/Documente%20PDF/Rezultate/Rezultate%20partiale%20turul%20II/partiale%20finale%20ora14.pdf

PS: inadvertentele au aparut inca de pe la inceput, dar s-au pastrat pana la final. :)
PS2: am salvat o copie a documentului. E pe compul meu personal.
PS3: Dupa mine votanti prezenti - voturi nule = voturi valabile. Spuneti-mi daca imi scapa ceva.
Cineva de la BEC ar trebui concediat.

Moment de luciditate

Luni de dimineata (dupa o noapte grea) am realizat de ce pozitionarea chiuvetei langa WC este un lucru extrem de inteligent...

Prietenii stiu de ce. :)

Ura

Titlul nu se vrea un strigat de bucurie ci o exprimare a dusmaniei mele fata de tot ce se intampla in jurul meu de o luna si ceva. Se numeste campanie electorala si am inceput sa ma satur de ea. M-am saturat de mizeriile celor pe care ar trebui sa ii votez.
Multa lume mi-a zis: 'Nu votezi, nu contezi.' Asta e. Nu contez. Nu ma intereseaza sa votez raul cel mic. Ma intereseaza sa votez cu cineva in care chiar cred. In care cred chiar daca la nivel rational sunt constient ca va lua doar 1000 de voturi. Nu voi putea intelege atitudini de genul: cred in X, dar voi vota cu Y, pentru ca doar asa votul meu conteaza. (X nu are nicio sansa). Fuck off!!!!

Politicienii nostri sunt niste gunoaie. Toti. Fara niciun fel de exceptie. Nu ajungi sus printr-o minune. Doar daca te murdaresti. Si odata ajunsi sus vor uita de toate. De toate promisiunile, de toate lacrimile, de toate dorintele alegatorilor. Vot in alb? Vot anulat? Si absenta e un semnde care se poate tine seama. :P (bine, asta doar daca se vrea).

Leapsa

De pe sub pamant a ajuns la mine o leapsa legata de personajele preferate (ma voi referi si eu tot la lecturile copilariei).

10.Phileas Fogg - am fost tot timpul fascinat de modul in care cineva isi poate pune toti banii si toata puterea in castigarea unui pariu.
9. Robin Hood (cred ca din Dumas era varianta citita de mine) - lua viata ca o joaca si asta era suficient pentru mine.
8.Otto Lindenbrock - savantul nebun care incearca sa ajunga in centrul pamantului.
7. Robur - pentru ca demonstrat in plin avant al aerostatelor ca viitorul il reprezint aparatele de zbor mai grele decat aerul. (eram copil...)
6. Robinson Crusoe - nu de alta, dar si acum imi doresc sa scap de stresul cotidian. :)
5. Negrut (Black Beauty mai tarziu) - un cal cu o viata mai mult decat interesanta.
4. Goe - Nu de alta, darfacea cam ce voia el.
3. Aramis (evident alaturi de d'Artagnan, Porthos si Athos) - se pare ca afemeiatii au avut succes la mine. :)
2. Mos Gheorghe (La Medeleni) - desi servitor si-a inchinat viata Olgutei pentru care a strans zestre. Emotionant. Sau chiar mai mult de atat.
1. Olguta Deleanu - se putea altfel? e doar sora lui Danut. La Medeleni ramane romanul copilariei mele. Sunt pasaje care si acum imi pun un nod in gat.

PS: Imi cer scuze fata de personajele nementionate, dar omul mai uita. :)
PS2: Se pare ca aseara am fost cam adormit. Am sarit de la 7 la 3. (Va jur ca erau toate numerele pe acolo :))

Doctor Parnassus

Exercitiu de imaginatie

Cat de bine stiti sa folositi Microsoft Windows?

Va propun un test. Incercati sa inchideti fereastra My Computer in diferite moduri. Cand ajungeti la 6 sa imi spuneti care sunt alea. :)

Poveste despre un el si o ea

Ionut s-a trezit foarte fericit. Desi este abia joi dimineata si mai are doua zile pana la salvatorul weekend e extrem de multumit pentru ca deseara o va avea pe fata visurilor. E plin de planuri despre cum va face fiecare miscare din momentul in care se va intalni cu ea.

Bine, ar mai fi cateva probleme minore: mai are 8 ore de chin la lucru, plus ca va trebui sa mearga la un concert de rahat din punctul lui de vedere. Nu o sa fie in stare sa inteleaga nici in ruptul capului de ce unora le place rockul: grohaie unii pe scena asta in timp ce chinuie niste amarate de instrumente de ai impresia ca o sa le rupa.

Dar nu conteaza nimic din toate astea... Pune zambetul de complezenta la sedinta saptamanala cu seful ala idiot, care cere performanta pe nasturi si vine si seara. Mai un pic. Inca un hop de trecut si o va avea doar pentru el pe fata minune.

Si uite ca a venit si seara. Ionut isi pune puloverul ala misto in dungi cu care i-au zis prietenii ca va face furori si ia taxiul spre clubul fain de obicei, dar care in seara asta se dezminte. Vin amaratii aia de la Luna Amara. Doua ore de ragete suparate. Mai ales ala cu trompeta e prea mult pentru Ionut. De ce isi bate ala joc de un instrument asa de bun?

Apare si fata. Care in mod evident e in forma maxima si se simte extrem de bine in mediul acesta. Are doar buricul gol si asa de fain da din fese pe muzica asta. Iti vine sa o iei pe sus si sa fugi ceu ea de acolo.

Problema e ca toate pregatirile lui Ionut au fost inutile. In zgomotul ala infernal nu poate sa dea niciuna din replicile lui celebre, care l-ar duce mai aproape de realizarea dorintelor lui fierbinti.

Totusi asteapta cu rabdare de caine sa se termine cu spectacolul asta de prost gust. Si uite ca vine o nesperata pauza.

Din pacate zvarluga de fata ii sopteste un suav: "Vin imediat" si se indreapta extrem de agitata spre baie. (Probabil ca simte nevoia urgenta sa isi pudreze nasul). Si trece si pauza. Reincep urletele care il scot din minti pe Ionut.

Colac peste pupaza pe finalul actului doi mai apare un tip pe scena care urla cat toti cei din formatie la un loc. (Doar e Vita, nu e un muritor de rand.)

Si se termina si concertul si Ionut isi da seama ca a mai ratat o ocazie sa o aibe pe fata visurilor.

Pacat Ionut. Speram mai mult de la tine. Aveam asteptari mari.

Stiu, finalul e trist si cam abrupt. Dar nu aveati cum sa va asteptati la altceva. Pana la urma era vorba de doi cocalari nimeriti din greseala (sau pentru ca asa e cul) la un concert Luna Amara. Se pare ca 10 lei e prea putin ca sa faca diferenta dintre fani adevarati si copiii care vor doar sa fie acolo unde e toata lumea buna.

Foamea - Knut Hamsun

O carte despre cum se moare de foame. Despre depasirea limitelor corpului si spiritului.
Chiar rabzi alaturi de el, iti mananci sireturile o data cu el, te bucuri de maruntisul pe care il castiga pentru cate un articol publicat in ziar, salivezi cand esti prin ochii lui in fata unei vitrine de brutarie sau, mai rau, de macelarie.
Te intrebi daca ar trebui sa amanetezi patura luata cu imprumut de la un cunoscut. Iti doresti din tot sufletul sa arate mai bine haina de pe el. Poate asa va reusi la urmatorul inteviu.


Cu toate astea cu fiecare pagina realizezi ca sfarsitul e mai aproape. Lumea asta nu e un loc bun pentru un visator ca el. Suntem si noi, ca si el, intr-o lume feroce, care te devoreaza daca esti pasiv. Traim intr-o lume exact ca aceea a lui Knut. Lumea celor infipti. Cu tupeu. Cu noroc, eventual.

Trista carte, trist personaj. De un gen care nu are nicio sansa sa ajunga printre personajele admirate de oameni. Si cu toate astea...

PS: Hamsun e un neica nimeni, de care eu, o persoana foarte importanta, nu auzisem pana acum. Dar e un neica nimeni cu un amarat de premiu Nobel. Un Nobel castigat demult, cand poate nu erau atatea criterii politice.

Made in Romania

Va zice ceva titlu asta? nu cred, nici mie nu mi-ar fi zis daca nu l-as fi auzit acum cateva zile.
Intr-o seara m-a condus acasa o fosta colega de-a mea ( albaneza) impreuna cu niste prieteni de-a ei ( tot albanezi )si pe drum ce s-au gandit baietii? hai sa punem niste muzica... si ce credeti ca au pus? Made in Romania, manea cantata de un pusti cu numele de Ionut Cercel ( asta dupa ce m-am documentat pe youtube ). In timp ce ''ascultam meneaua'' si ii auzeam pe ei cum o fredonau ma gandeam: niste albanezi care asculta si fredoneaza manele in romana...am trait sa vad si asta.

Spielhaus in Bierhaus

It's the First Day...

De azi reincepe studiul acerb al metodei Monte Carlo...
Intr-o noua locatie...

Nota explicativa: de azi teza mea de doctorat trebuie sa devina prioritara. Si multumita Retardatilor de la Politia Rutiera trebuie sa stau pe undeva prin Timisoara...

Betia ma-neaca / Dar nu ma satura de sete...

Bei ca sa uiti.
Bei ca sa treaca timpul.
Bei ca sa te bucuri mai bine.

Bei cand timpurile sunt urate.
Bei cand totul merge ca uns.

Bei ca sa alungi singuratatea. Asta e cel mai trist mod de a bea... Pentru ca in final esti tot singur...

Aberatii greu de urmarit

Pornesc de la o remarca de prin Jurrasic Park: ai remarcat vreodata ca daca te uiti la un munte de la departare are un anumit aspect? apoi te apropii un pic si te uiti doar la un varf al lui? are acelasi aspect. ajungi si mai aproape si constati ca si o piatra de pe varful respectiv are aceeasi forma.


Ma uit la persoane apropiate mie si constat ca sunt obsedate de control. Ma uit in cercul meu profesional si constat acelasi lucru. Ma uit la minunatii nostri conducatori politici si vad aceasi obsesie pentru putere si control asupra tuturor lucrurilor.


E trist. Undeva ar trebui sa ne intelegem si sa intelegem ca fiecare are dreputul la intimitate si la a lua propriile lui decizii. De cele mai multe ori din pacate nu suntem liberi. Suntem constransi de obsesia altora de putere sa luam anumite decizii total gresite pentru noi...

Data viitoare cand luati (iau) o decizie sa va ganditi (sa ma gandesc) si pe cine afecteaza decizia respectiva si cat de profund il va deranja pe acel OM.

Cum un amanunt te distrage de la esential

Nu pot sa nu raman surprins de ceea ce se intampla in jurul meu...


Povestea e relativ simpla: mare meci mare la Sala Olimpia (sau C-tin Jude, depinde ce varsta aveti). Meciul era de handbal si nu de futsal asa cum probabil se astepta toata lumea.

Ce s-a intamplat pe teren e neesential. Importanta e o discutie din tribune, discutie purtata intre doua fete cucuiete care venisera cica sa vada meciul. Dintre toate personajele de pe teren cele doua s-au concentrat asupra unui barbos care alerga si el pe acolo ca o curca beata. Si ce credeti ca discutau fetele? Despre calitatile fizice impresionante ale masculului in cauza? Gresit! Despre veleitatile lui tehnice? Si mai gresit!

Discutia era una mult mai prozaica si mai simpla:
-Auzi tu, fata, oare il pupa cineva pe ala cu barba aia?
-Eu nu cred, ca te inteapa rau de tot!
-Si eu zic la fel. Nu prea cred ca il pupa nimeni.

Oare de aia venisera acolo fetele alea? Incep sa cred ca sportul devine din ce in ce mai mult doar un mod de a te da mare, fara niciun fel de motivatie pentru asta.

PS1: Pentru cei pasionati meciul era Politehnica II Timisoara - HC Jimbolia, in campionatul judetean de handbal, si tipul ala cu barba, care a jucat foarte bine avand in vedere varsta inaintata era chiar subsemnatul.

PS2: Ca si cum nu ati fi stiut ca sunt prea laudaros ca sa vorbesc si despre altcineva decat despre mine.:)

Leapsa

Scuze lui Gabi pentru intarziere, dar chiar am testat ce inseamna sa nu mai existe net.


Din motive personale si temporare am ajuns la concluzia ca nu ar fi chiar rau. Am avut mult mai mult timp pentru mine si pentru persoanele apropiate mie. Am citit mai mult decat am facut-o in ultima vreme cand ma dadeam pe net.

Si mai am o nota proasta pentru internet: niciodata nu gasesti ce vrei tu pe net... Bine, recunosc ca nu sunt cel mai bun utilizator, dar oricum. De obicei ceea ce cauti nu este pe net: eu caut de exemplu de cateva ore un site al politiei rutiere timis unde sa pot de pune o plangere... Ce aia is fraieri sa aiba asa ceva?

Multumesc retardatilor de la Politia Rutiera Timis

Oare e greu sa faci diferenta intre un pieton care sta fain frumos pe trotuar si unul care s-a angajat in traversarea strazii?

Se pare ca pentru un politist e cam greu... Sau poate ca a fost deranjat de faptul ca eu am avut tupeul sa trec inaintea lui prin intersectia respectiva...

Nu e absolut nicio problema... daca ai SUV sau barem un Mercedes mai nou poti sa faci ce vrei: poti sa treci pe rosu, poti sa depasesti coloanele de masini de la semafor pe liniile de tramvai sau pe benzile obligatoriu la dreapta... Daor a masina de masina, te doare la baston...

Promit ca data viitoare o sa iau o vita din asta imbecila pe capota... Macar sa stiu de ce nu mai am permis...


PS: scuze pentru incoerenta, dar tocmai am devenit pieton pentru o luna. Teoretic... sa vedem ce zice si un avocat. :)

super tare!!!!!!!!

Leapsa

O leapsa aterizata de pe la lentilista de serviciu. Scuze de intarziere, dar am fost un pic prins. :P.

1. Când ţi s-a întâmplat ca lecţiile de la cei vechi să contribuie la succesul tău?

Cand am facut pana. Mi-am dat seama ca nu degeaba au facut rotile rotunde.

2. Dacă ai putea invita un mare clasic la cină, cine ar fi şi de ce?

Pe Caragiale. Nu de alta, dar sa il felicit ca a reusit sa surprinda esenta romanilor. Peste veacuri.

3. Cine-i cea mai influentă persoană din viaţa mea?

La cat sunt de egocentric nu as putea spune decat eu. Altfel mi-as dezamagi fanii. Nu cred ca ar suporta sa afle ca idolul lor are la randul lor idoli.

4. Care-i ambiţia ta secretă?

To take over the world. Si asta visez in fiecare seara...

5. Preţul gloriei?

Unii isi distrug sanatatea, alti isi dau viata (vezi cazul sportivilor), alti isi sacrifica familia. E mult? E putin? Fiecare judeca pentru el.

6. Greci sau romani?

Nemti.

Citat

Jesse: Oh, God, why weren't you there, in ******?
Celine: I told you why.
Jesse: Well, I know why, I just - I wish you would have been. Our lives might have been so much different.
Celine: You think so?
Jesse: I actually do.
Celine: Maybe not. Maybe, we would have hated each other eventually.
Jesse: Oh what, like we hate each other now?
Celine: You know, maybe we're - we're only good at brief encounters, walking around in European cities in warm climate.

PS: I think we cannot think nothing new.

Melodia zilei

Another hip-hop star turned to rock...

OJ did it... :)

PS: Na Andra, asta e destul de dura? :)

Melodia zilei...

hip hop? o da... :)

Profund deranjat

Stiu, v-ati saturat de supararile mele, de comentariile mele cinice. Dar de data asta chiar m-am saturat eu...

Am primit, pentru a mia oara, un mail de rahat (oare de ce nu imi intra in spam?) despre minunatele casti wireless, care iti permit sa copiezi fara teama de a fi prins...

Ce mi se pare o nesimtire crunta la faza asta? Faptul ca cei care vand dispozitivele astea nu au niciun fel de emotie ca ar putea fi prinsi... Cred ca doar in tari bananiere ca a noastra este posibil nu doar sa faci asemenea afaceri, dar sa iti permiti sa trimiti asemenea mailuri la oricine... Nu pot sa nu ma intreb: oare doamna ministru Ecaterina Andronescu primeste si ea mailurile astea? Sau domnul fost ministru Mircea Miclea? Nu de alta, dar chiar m-am saturat pana in gat de mailurile astea. Au devenit aproape la fel de dese ca alea cu Viagra, Replica Watches si Replica Purses.

Chiar nu e posibil ca o gasca din asta sa fie prinsa? Poate atunci vor fi mai circumspecti in a trimite mailuri. Macar sa revina in underground afacerea, acolo unde ii este locul...

Nu v-ati saturat sa va furati caciula singuri? Nu v-ati saturat de atitudinea asta de rahat?

Daca macar unul dintre idiotii care se ocupa cu asta citeste randurile astea: te rog eu nu imi mai trimite, macar tu, mailuri de genul asta...

Iti voi fi profund recunoscator.

Life Is Like a Box of Chcolate

Am primit admonestari de la mai multi apropiati pentru absenta mea din blogosfera...
(Gabi , Andra)

Stiu eu ca au rezistat cu totii fara probleme... :P

Din pacate exista momente in viata cand nicio harta din lume nu te poate ajuta sa iesi la liman.

PS: nu am murit...
PS2: m-am intors pemtru cel putin o luna...
PS3: multumiri lui Andrei pentru imagine.

Melodie vesela :)

lumea mea se face praf... se face praf...

Postinor sau nu Postinor...

Oare e normal sa se ajunga la preturile astea cam mari pentru genul asta de "medicamente"?

Eu propun sa infiintam un sindicat al celor care doresc ieftinirea pastilelor de a doua zi. Daca ai fost beat cu o noapte inainte, sau prea extaziat de noua cucerire inseamna ca trebuie sa platesti din greu a doua zi? Poate ca prostia si domnia se platesc. Dar in aceste cazuri cred ca accesul la pastile ar trebui facilitat. Nu de alta, dar ce se intampla dupa noua luni? Inca doua/trei vieti ratate (foarte probabil) sau inca un copil la casa de copii... (poate chiar cu probleme de sanatatae daca betia a fost crancena)

Se pare ca sunt increzut

In ultima vreme am impresia ca sunt catalogat de multa lume ca fiind cu nasul pe sus. Din pacate eu continui sa cred ca sunt doar un tip care mai are din cand in cand curajul sa spuna unele lucruri mai personale. Faptul ca eu visez tot timpul sa fiu cel mai extraordinar personaj din viata celor din jurul meu mi se pare un lucru firesc pana la un punct.

Melodia .... (whatever)

Pre Scriptum: Din categoria care si acum imi face pielea de gaina...
(Chiar daca e vorba devarianta celor de la Ugly Kid Joe)






Post Scriptum: Aveti grija ce va doriti.. S-ar putea sa primiti.

Lyrics

My child arrived just the other day;
Came to the world in the usual way
But there were planes to catch and bills to pay.
He learned to walk while I was away.
He was talkin' 'fore I knew it.
And as he grew he said,
"I'm gonna be like you, Dad.
You know I'm gonna be like you."

Chorus :
And the cat's in the cradle and the silver spoon,
Little boy blue and the man on the moon.
"When you comin' home ?"
"Son, I don't know when.
We'll get together then.
You know we'll have a good time then."

Well, my son turned ten just the other day.
He said , "Thanks for the ball, Dad. Come on, let's play.
Could you teach me to throw ?" I said, "Not today.
I got a lot to do." He said, "That's okay."
And he walked away and he smiled and he said,
"You know,
I'm gonna be like him, yeah.
You know I'm gonna be like him."

Chorus

Well, he came from college just the other day,
So much like a man I just had to say,
"I'm proud of you. Could you sit for a while ?"
He shook his head and he said with a smile,
"What I'd really like, Dad, is to borrow the car keys.
See you later. Can I have them please ?"

Chorus :
And the cat's in the cradle and the silver spoon,
Little boy blue and the man on the moon.
"When you comin home, Son ?"
"I don't know when.
We'll get together then.
You know we'll have a good time then."

I've long since retired, my son's moved away.
I called him up just the other day.
"I'd like to see you, if you dont mind."
He said, "I'd love to, Dad, if I could find the time.
You see my new job's a hassle and the kids have the flu,
But it's sure nice talkin' to you, Dad.
It's been sure nice talkin' to you."

And as I hung up the phone it occurred to me,
He'd grown up just like me.
My boy was just like me.

Un citat

"Nostalgia romantica se instaleaza atunci cand ii avem in fata ochilor pe cei care ne-ar fi putut fi iubiti, dar pe care sansa a decis sa nu-i cunoastem vreodata. Posibiliatatea unei vieti amoroase alternative este un memento al faptului ca viata pe care o traim este numai una din miriadele de vieti posibile; si imposibilitatea de a le trai pe toate ne cufunda in tristete. TANJIM DUPA INTOARCEREA LA UN TIMP IN CARE NU EXISTA NEVOIA DE A FACE ALEGERI, SCUTITI DE TRISTETEA PIERDERII INEVITABILE PE CARE O IMPLICA ORICE ALEGERE, ORICAT DE MINUNATA."

Alain de Botton - Eseuri de indragostit

Dumnezeu e un cinic sadic ce isi rade de creatiile sale

Stiu... unii nici macar nu vor citi postul asta vazand titlul blasfemiator.

Nu ma intereseaza. Cum altfel poate fi catalogat un Dumnezeu care ma trimite de acasa pentru 3 zile si in dimineata plecarii mele maica-mea merge iar la spital cu ambulanta.

Da, stiu, Dumnezeu nu supune testelor. M-am saturat de teste, incercari si alte shituri de genul asta. Vreau sa pot fi impacat cu mine si cu cei din jur. Si poate cateodata chiar imi doresc sa fiu impacat cu Dumnezeu. Nu pot...

Imi cer scuze de la toti cei pe care am reusit sa ii dezamagesc in ultima vreme. Cred ca am inceput sa stau drept si ca urmare sa judec stramb...

Promit ca voi incerca sa imi repar greselile, sa indrept raul pe care l-am facut...

RIP (Oare judec corect?)

Inca un sportiv mort la o varta frageda. Tenisman de 24 de ani. Asta dupa ce tot saptamana asta a mai murit un fotbalist de 31 de ani. Din putinele mele cunostinte din lumea sportului de performanta sunt doar alte doua experimente ratate. Inca doi morti multumita experimentelor cu substante de tot felul...

M-am saturat de genul asta de experimente. Poate ca pe termen lung fac bine. Poate ca incet-incet specia umana va gasi tot felul de modalitati de ameliorare a performantelor fizice si psihice. Pana atunci doar alti si alti morti. La sfarsitul zilei nu pot decat sa intreb: a meritat sa mai intre un copil in pamant pentru asta? A meritat sa mai planga inca o familie? Poate ca sunt prea pesimist. Poate ca privesc lucrurile prea ingust. Sunt un mediocru pentru ca ma gandesc doar ce se intampla in medie: mor 1000 ca sa reuseasca unul. Un nazist, sau un perfectionist ar zice ca e mai important acel 1 care reuseste. Eu nu pot sa gandesc asa.

Voi cei care obligati copii sa ia tot felul de steroizi si alte substante: daca ati fi in locul lor ati face-o? V-ati risca viata? Permiteti-mi sa ma indoiesc.

Nepotrivire.

Sursa de inspiratie: Melinda

Niciodata nu e momentul potrivit, niciodata nu e persoana potrivita. Suntem prinsi intr-un cerc vicios. Cred ca am mai tot aberat pe tema asta.

E extrem de simplu, dar extrem de greu de acceptat: fiecare are o jumatate a lui pe lumea asta. Exista o singura mica problema: sunt vreo 7-6 miliarde de oameni. Care e sansa de a intalni persoana respectiva? Va zic eu: cam de 1:1000000. Deci stati linistiti. NU veti gasi persoana aia. Si mai e o parte ironica: tu poti fi jumatatea lui X, dar X va fi jumatatea lui Y.

Si cu toate astea incercam, ne agatam cu disperare de fiecare pai, de fiecare mica sclipire de speranta. Pacat. Cred ca ne-am putea canaliza energiile in alte directii si am putea sa ne simtim mult mai impliniti.

PS: Am scris la persoana intai pentru ca si eu sunt unul dintre pateticii care se uita doar inapoi si incearca sa scoata tot ce se poate dintr-o legatura.

Inca un an a trecut. Inca un an de realizari si de esecuri. Ce as putea spune? Decat ca mi-am facut lista de plusuri si minusuri si am iesit cam pe minus. :) Dar asta nu cred ca mai surprinde pe nimeni dintre cei care ma cunosc.

Imi dau seama ca fac si eu parte din categoria ai trista d eoameni care injura sistemul, dar nu reuseste sa i se impotriveasca.

Promit ca de la anul nu il voi mai injura...
(sau cel putin voi face tot posibilul sa nu il mai injur)

29.06.2009................

Nimic nou sub soare

Viaţa din ultima vreme e cam prea tumultoasă pentru gusturile mele de om retras şi leneş.

Şi totuşi nu există nimic nou sub soarele ăsta trist...
În continuare licenţele sunt doar rezulate mătrăşite într-un fel sau altul, aranjate în aşa fel încât să sune totul bine, studenţii tot în noaptea de dinaintea examenului se pregătesc cu listarea lucrării, există tot timpul şi unii care se trezesc cu 2-3 zile înainte că nu au licenţa...


Şi apropo: până şi statul are probleme din cauza crizei: dacă vă vine să credeţi salariile nu au venit nici acum... La 10 zile după ce trebuiau plătite...

Sunt un incult... (2) - Raspunsurile

Am lansat doua intrebari in prima parte. Ar trebui sa au si niste raspunsuri.

1. A fi sau a nu fi se intreaba Marcellus, membru al garzii.
2. Craniul lui Yorrick, fostul bufon al curtii regale, il tine in mana Hamlet. (ca fapt divers: cam cum ar fi putut sa tina craniul lu' ta-su care era mort de 2 luni?)

Promit ca mai revin cu intrebari la care toti stim raspunsul. :)

LE: Se pare ca editia mea a fost gresita. :) Marcellus nu se intreaba chestiunea respectiva. :)

Sunt un incult... (1)

Citit Hamlet.

Am 3 intrebari:
1. Cine are un monolog care incepe : "A fi sau a nu fi..."?
2. Craniul cui il are Hamlet in mana in timpul unuia dintre monologuri?


Bine, de fapt 2 intrebari si o observatie: Un monolog al lui Hamlet se termina cu versul: "Restul e tacere..." Stiu si eu acum de unde titlul filmului...

PS: Daca nu stiti raspunsurile va zic eu maine. :)

Discutie

Pauza. In sfarsit incredibila pauza de masa, in care nimic nu ma separa de Ea.
Sarim in masina si demaram in tromba spre zari care ne apartin doar noua si nimanui altcuiva. Ma uit in ochii ei si totul e perfect. Abandonam orasul asta trist, cu joburile noastre de rahat, cu poluarea fonica, cu praful si gazele lui.

Avem o ora intreaga in care putem sa traim cu adevarat. Cand ochii incep sa ne doara de atata privit unul la altul deschid gura sa zic ceva. Dar nu reusesc sa conturez nicio idee, niciun gand coerent. In capul meu are loc o adevarata tornada din care nu pot alege nimic de Doamne-ajuta. Imi feresc privirea pentru ca simt ca nu o mai pot privi in ochi, nu asa cum ma simt eu acum. Incep sa vad si altceva decat pe ea.

Lanuri de rapita, un iepure care se strecoara pe langa masina. Si brusc se face lumina in capul meu: "Ce mult a crescut rapita de cand am fost ultima oara aici."

.......................

PS: Multumesc sursei de inspiratie.

.................

Cât durează?

Cât credeţi că durează o relaţie perfectă?
Eu personal cred ca durează exact o fracţiune de secunda: e momentul ala infinit de lung când ştii că vei o săruta şi apoi chiar o faci. Din acest punct există doar o curgere la vale. Încet-încet totul se deformează, descompunerea a început să apară deja. nu sărută cum te aştepţi tu, râgâie, sforăie, nu e aşa de ok în pat cum ţi-ai imaginat, adoarme în momentele nepotrivite, iese în oraş fără tine, şi lista ar putea continua la nesfârşit.

Nu pot să neg faptul că există şi momente de urcuş, momente frumoase şi în continuare, dar parcă nimic nu atinge acest vârf. Nimic nu va fi niciodată la fel. O pagină goală e întodeauna mai frumoasă decât cea mai frumoasă literatură scrisă vreodată. De ce? Pentru simplul motiv că acea pagină goală poate conţine toată literatura din lume. Pe ea poţi scrie ce vrei tu. Absolut ce vrei tu. Frumuseţea începutului e cea mai extraordinară dintre toate.

Şi totuşi alegem să ne descompunem aproape în fiecare zi a vieţii noastre. De ce? Masochism? Nepăsare? Teamă de singurătate? Chiar nu mă înţeleg, întocmai cum nu înţeleg miliardele de oameni din jurul meu.

Melodia zilei

Melodia saptamanii

Without you..

Come Closer

Imi place de tine. Imi place mult de tine. Imi place foarte mult de tine.
Asa ca ma voi apropia de tine. Din ce in ce mai mult. Pana imi vei putea vedea toti porii sufletului. Pana in cele mai mici detalii vei vedea absolut totul despre mine. gretoasa senzatie.

Dupa care te voi face sa suferi. Asa cum poate nu ai suferit niciodata. Pentru ca natura mea e negativa si negativista. Pregateste-te sa fii in suferinta.

Melodia saptamanii

Daca tot ziceam ca oscilez intre Travka si Alternosfera.



Strop de lunina
Sa-mi joci pe retina...

Leapsa

O mica sursa de stres venita de la o cartita

O FLOARE: ciulin
UN ANOTIMP: iarna
O LUNĂ: iunie (nu de alta dar sa fie luna de nasterem, ca vad ca asta e modelul)
O CULOARE: albastru
UN ANIMAL: ghepard
O PIESĂ VESTIMENTARĂ: underwear (rosu daca se poate)
UN FRUCT: rodie
O PIESĂ DE MOBILIER: saltea
O MELODIE: Patrula de la Scandal
UN VIDEOCLIP: Groove Armada - My Friend
UN OBIECT: bici
UN INSTRUMENT MUZICAL: toba
O PERSOANĂ APROPIATĂ: eu
UN COPAC: smochin
UN VERS: "Patrula, Patrula, Patrula suge poola"
UN ORAŞ: Oakland
O PERSOANĂ PUBLICĂ: eu (:D)
UN FEL DE MÂNCARE: linie
O CARTE: Luni de fiere
UN SUPER-EROU: Johnny Bravo
UN FENOMEN: eu (:D)
O MAŞINĂ: golf 1
O PARTE A CORPULUI: ficat
UN PERSONAJ DE FILM: Kaizer Soze
UN FILM: Seven Pounds (ca trebuie sa il vad)
UN LOC: o mansarda
O CLĂDIRE: vechiul apartament
O LEGUMĂ: porcul
UN TELEFON: nokia 1100
O BĂUTURĂ: cuba libre
CEVA DULCE: o bucata de piele
UN OBIECT DE EXTERIOR: stropitoarea din gradina
O MATERIE: Centrale Statii si Retele
UN SERIAL: That 70;s Show
O PIESĂ DE TEATRU: linie
UN NUME: Bunny
UN GEST: degetul din mijloc
UN PARFUM: hmmm....
O ORĂ: 6
UN AN: 2009

Vis de primăvară

Îşi dorea de secole să se întâmple asta. Aştepta izbăvirea de o viaţă întreagă.
După tergiversări, amânări, răzgândiri, certuri şi împăcari a venit şi ziua Z: azi o facem.

Zis şi facut.

Ziua a trecut chinuitor de încet, cu mesaje, ocheade, gesturi subtile de apropiere. Totul mergea spre marele apogeu, totul era perfect.

Şi a venit şi momentul încălecării pe calul alb şi al evadării spre locul mirific unde se va întâmpla minunea atât de mult dorită. Călare pe calul alb, cei doi au părăsit realitatea tristă şi gri şi au luat-o spre acel loc minunat numit "fericire". Ajunşi la capătul drumului, privindu-se ochi în ochi s-au aruncat în iarbă. Totul era extraordinar. Departe de orice perturbare, de orice griji cotidiene au reusit să se dezbrace unul pe altul şi au făcut dragoste nebuneşte acolo, pe pământul gol, aşa cum doar în filmele de dragoste poţi vedea.

Se părea că toate aşteptările ei vor fi împlinite. Şi totuşi, pe tot parcursul celor 33, 51 secunde cât a durat de când au reuşit să se dezbrace şi până când totul s-a terminat ea nu a reuşit decât să privească la cruciuliţa ce stătea spânzurată de gâtul lui Fat Frumos şi să se întrebe: "Ce naiba caută chestia aia acolo?". Va ştii pentru toată viaţa toate detaliile de pe acea cruciuliţă, până în cel mai mic amănunt.

Fraieră tipa. Auzi tu, să rateze momentul acela unic în viaţa ei fiind absorbită de un detaliu insignifiant.

Observatie

Am inceput sa pun niste idei de-ale mele vechi. De prin 2006-2007, inainte de a avea blogul. Daca va plictisiti uitati-va si pe la perioada aia.

melodia saptamanii

E momentul pentru niste baieti faini de pe la noi...



Eu nu te vreau materna, plangacioasa
Te vreau asa cum esti... o pacatoasa.

.........

Hello world

Te salut cititorule fidel din Germania. Chiar as vrea sa stiu cine esti. :) Nu de alta dar vizitele tale zilnice pe blog te indreptatesc la mai multa atentie din partea mea.

Departures

Melodia zilei

Sa mergem spre est la vecinii nostri militanti.

Leapsa

Am primit de la Tomata una bucata leapsa care m-a dat un pic peste cap. Adica ea ar vrea sa stie cam cum sunt eu.

Oare cum sunt eu?
Adevarul e ca sunt foarte inegal. Sunt momente cand discut lucruri personale cu cvasi-necunoscuti si sunt momente in care nu pot vorbi nici macar cu cei mai apropiati prieteni. Totul depinde de starea mea de moment, de cat de intensa este senzatia respectiva.

Foarte des imi vine sa urlu de nervi pentru ca am impresia ca oamenii sunt din ce in ce mai antisociali, mai retrasi in ei, mai secretosi. Chiar nu cred in izolarea asta. Mi se pare ca e mult mai ok sa vorbesti despre ceea ce simti, despre ceea ce vrei sa faci in continuare. Dar de foarte multe ori ma lovesc de mutenia unora si de reticenta lor in a vorbi, a discuta cel putin despre ceea ce le-am dezvaluit eu despre mine.

M-am saturat sa pierd lucruri/persoane/ocazii doar pentru ca nu am putut fi sincer. Prefer sa pierd fiind eu, fiind sincer.

Poate de aceea mi-am indepartat unii prieteni, pentru ca sinceritatea doare uneori si unii nu sunt in stare sa o aprecieze.

Pentru cei care se supara cand li se spune ceva verde in fata: sa nu credeti ca celui care vorbeste ii e usor. Apreciati ca a avut curajul sa spuna un lucru dificil, un lucru care poate il va indeparta, si asta pentru ca el chiar crede in ceea ce spune.

Din pacate multe ori am fost luat peste picior pentru felul in care gandesc si vorbesc, ceea ce ma doare enorm, pentru ca eu cred in asumarea responsabilitatii.


PS: Tomata, nu stiu daca asta asteptai, dar cam atat am fost in stare sa gandesc. (Apropo, desi am intarziat mult cu postarea asta constat ca sunt primul care raspunde.)

Instanta Swamp

O comedie, in premiera, ciudata, interesanta care a meritat sa fie vazuta. Ca sa dau o idee de cum este filmu, as putea spune ca este versiunea japoneza a comediei francezea Amélie.

Udine Far East Film - Editia 11

Sambata 24 aprilie a inceput la Udine a 11-ea editie a celui mai mare festival de film asiatic.Timp de 9 zile se vor putea viziona filme (unele in premiera) din Corea de sud, Filipine, Japonia, Thailanda, China si alte meleaguri asiatice.
Anu acesta mi-am propus sa vad mai multe filme,de mai multe tipuri, pe langa cele horro pe care le-am vazut in fiecare an.

Melodia saptamanii

Continuam pe filiera franceza. Se pare ca efectele au fost de lunga durata.

ATENTIE!

Probabil ca multi dintre voi l-au vazut. Totusi...

Chuck NORRIS is the best

Mai tineti minte That 70's Show?

Il stiti pe tatal lui Eric? Incordatul Red Forman? E, uite ce am gasit eu despre rolul ala:

Chuck Norris was the initial choice for Red Forman, but was still filming Walker, Texas Ranger, so Kurtwood Smith was cast instead.


Incredibil, Chuck Norris e peste tot. :))

Melodia saptamanii

De data asta am fost oarecum provocat de Verzele de Bruxelles (mai precis de Andreea). Si am si o provocare: cati recunoasteti in videoclipul asta? Dau o cafea celui care trece de 6 :) (asta daca sunteti timisoreni si nu trisati).



Si din nou amintirile mele:



Chanter, pour oublier ses peines,
Pour bercer un enfant, chanter...
Pour pouvoir dire "Je t'aime..."
Mais chanter tout le temps...

Pour implorer le ciel ensemble,
En une seule et même église,
Retrouver l'essentiel... et faire...
Que les silences se brisent...

En haut des barricades,
Les pieds et poings liés,
Couvrant les fusillades,
Chanter sans s'arrêter...

Et faire s'unir nos voix,
Autour du vin qui ennivre,
Chanter quelqu'un qui s'en va,
Pour ne pas cesser de vivre...

Quelqu'un qui s'en va
Pour ne pas cesser de vivre...

Chanter,
Celui qui vient au monde...l'aimer...
Ne lui apprendre que l'Amour,
En ne formant qu'une même ronde,
Chanter encore et toujours...

Un nouveau jour vient d'éclore...
Pouvoir encore s'en emerveiller,
Chanter malgré tout toujours plus fort...
Ne plus faire que chanter...

Et faire s'unir nos voix,
Autour du vin qui ennivre,
Chanter quelqu'un qui s'en va,
Pour ne pas cesser de vivre...

Oohhooohoo
Je ne sais faire que Chanter,
Pour quelqu'un qui s'en va
Pour ne pas cesser de vivre...

Chanter, {Chanter}
Pour oublier ses peines. {Ohohoo}
Pour bercer un enfant... chanter...
Pour pouvoir dire "je t'aime !" {je t'aime...}
Chanter tout le temps {tout le temps...}

En haut des barricades, {Ohoho}
Les pieds et poings liés, {Chanter...}
Couvrant les fusillades, {c'est clair...}
Chanter sans s'arrêter... {chanter...}

Et faire s'unir nos voix, {ohoho}
Autour du vin qui ennivre, {Chanter...}
Chanter quelqu'un qui s'en va, {qui s'en va...}
Pour ne pas cesser de vivre... {cesser de vivre...}

Ohooo
Je ne sais faire que chanter
Pour quelqu'un qui s'en va {qui s'en va, qui s'en va...}
Pour ne pas cesser de vivre...
Chanter...

Ohoho
Ohoho...

Melodia saptamanii

Marusha cu un cover dupa ceva old school. :)
(party-ul din Discoland a fost extraordinar)

Dune

Trebuie sa mai scriu un post pe tema Dune. Nu rezist altfel.
In primul rand sa prezentam cam care ar fi elementele (volumele) care compun acest univers:


Legends of Dune (scrise de Brian Herbert si Kevin Anderson)
The Butlerian Jihad
The Machine Crusade
The Battle of Corrin

Prelude to Dune (scrise de Brian Herbert si Kevin Anderson)
House Atreides
House Harkonnen
House Corrino

Dune (the original stuff scris de Frank Herbert)
Dune
Dune Messiah
The Children of Dune
God Emperor of Dune
The Heretics of Dune
Chapterhouse: Dune

"The Grand Finale" (scrise de Brian Herbert si Kevin Anderson dupa notitele lui Frank Herbert)
The Hunters of Dune
The Sandworms of Dune



Nu cred in romanul SF de tip tehnologic. Dune nu are mai nimic de genul acesta. Sau toata tehnologia este undeva in plan secundar. Important este omul si ceea ce poate el realiza.

Dune este situat intr-un timp in care masinile ganditoare au fost interzise ("Nu iti face masina dupa asemanarea mintii umane").

Oamenii devin din ce in ce mai specializati: exista Mentati (calculatoare umane), exista Tleilaxu (specializati in bioinginerie), super-soldati (corpul Sardaukar ce serveste dinastia Corrino).

Fascinant este si modul in care Herbert ia in considerare religia, ca si mod de manipulare a maselor. Surorile Bene Gesserit au o intreaga aripa care se ocupa doar de elaborarea de religii/profetii noi si de implementarea acestora in diverse lumi, cu singurul scop de a proteja eventualele membre ale ordinului care ar esua pe planeta respectiva.

Un alt aspect de luat in seama este importanta acordata istoriei: surorile de rang inalt sunt capabile sa recapete amintirile stramosilor lor, unele reusind chiar sa isi cunoasca prin intermendiul "Celorlalte Memorii" chiar ascendenta lor pe Pamant.

Adaptarea omului la cele mai diverse medii de viata a condus si la o dilema: Ce este de fapt omul? Din nou surorile Bene Gesserit ofera un oarecare raspuns, sau mai bine spus au un test cu ajutorul caruia determina umanitatea diferitilor candidati: incercarea gom jabbarului (o cutie in care ti se introduce mana si care apoi iti ofera senzatia ca mana ta arde pana la os, in timp ce ai la gat un ac otravit care te va ucide daca misti).
to be continued...

Ne vedem joi...

De fapt nu ne vedem joi.

Invidiati-ma. Sunt la amiaza pe o terasa. Nu voi face absolut nimci toata ziua. Voi sta cu burta la soare. Si nu ma va interesa de nimic.

Probabil ca maine voi plati pentru asta. Dar nu ma intereseaza.

Nu vreau sa aud de nimeni si de nimic.

M-am saturat de o viata gri spre negru (cu puncte maronii).

PS: Nu ma ajuta sa scriu aici. Te ajuta cand simti ca asta vrei.

Poveste cu final aşteptat

A fost odata ca niciodata ca de nu ar fi nu s-ar povesti în ţara lui Papură Vodă un voinic frumos, deştept şi cu bani (nu de alta, dar se trăgea dintr-o familie de ţărani jupâniţi).
Şi creştea Făt Frumos ăsta într-o zi cât alţi în aceeaşi zi (sau poate chiar mai încet dacă era bolnav).
Reuşi Făt Frumos să îşi adune ceata lui de flăcăi cu care făcu toate nebuniile din lume până băgă în sperieţi familiile dinprejur. Văztu toate coclaurile de prin ţara lui Zâmbilici Vodă (Papură îşi dăduse întrre timp obştescul sfârşit de mâna supuşilor săi).

Cu trecerea anilor ceata se cam fărâmiţă, fiecare dintre flăcăi retrăgându-se pe la casa lui, cu diferite probleme (unii cu familii, alţi cu mari dorinţe de înavuţire) aşa că flăcăul ajunse să se simtă cam singur, fără a putea înţelege de ce lumea s-a schimbat în jurul lui. Asta până într-o zi când îşi dădu seama că ajunsese şi el la vremea peţitului.

Spre deosebire de alţi flăcăi cel din povestea noastră nu prea suporta armurile de firmă, dar cum voia să impresioneze fecioarele pe la care mergea în peţit visa la un cal alb. Înebunit de rugăminţile băietului tatăl închiaburit a trebuit să îl blagoslovească cu un cal alb adus de peste mări şi ţări, tocmai din Nemţia.

Şi flăcăul nostru începu să meargă în peţit. Pe la una, pe la alta pentru o perioadă de timp. Până îi căzu cu tronc o Ileană Cosânzeană micuţă, subţire ca o zvârlugă şi cu ochii adânci ca nişte iezere de munte.

După o perioadă lungă de curtat, reuşi flăcăul nostru să o cucerească pe fata visurilor lui. (Sau putem spune că flăcăul a primit într-un an cadoul dorit de ziua lui)

Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.

.....

Mai credeţi în poveşti? Fraierilor...
De fapt continuarea cea mai des întâlnită este una mai tristă, doar că marii noştri povestitori refuză să arunce o privire asupra a ceea ce se întâmplă în continuare. (Aş vrea să ştiu cum dracu' făceau ăia de trăiau fericiţi.)

Realitatea e cu totul altfel: după o perioadă de probă în care au trăit fericiţi Ileana a dat replica cea mai seacă şi mai enervantă: "Nu eşti tu de vină, eu sunt."
Asta în contextul în care Ileana voia libertatea absolută. (Cel puţin pe latura personală, că pe cea profesională suntem toţi limitaţi şi ultra-limitaţi).

PS: Este un pamflet şi orice asociere cu persoane reale este pe deplin justificată.

Melodia saptamanii

E din nou momentul pentru o melodie de la mine pentru voi...
De data aste e un pic mai explicita.

Provocare

Promit sa nu mai comentez de nimeni. Promit sa nu mai judec pe nimeni. Fiecare este in mod intrinsec destinat unei anumite categorii de persoane care le vor deveni in mod inevitabil "jumatati". Din pacate din exterior se vede foarte lejer ca de cele mai multe ori "jumatatile" cu pricina nu sunt chiar ok. Dar nimeni nu pote lupta cu firea lui. Vom face aceleasi alegeri gresite si ne vom bucura de momentele bune pe care le avem.
Sunt fericit cu alegerile mele. Despre asta nu am niciun dubiu. Probabil ca sunt la fel de masochist ca si restul oamenilor.

The Ultimate Challange

Poţi să minţi o persoană. Poţi minţi chiar două sau mai multe.
Dar...
Urmează ultima şi cea mai mare dintre provocări. Să te minţi pe tine.
Dacă ai reuşit asta meriţi respectul meu...

Eşti un gunoi de om. :)

Melodia saptamanii

Traducerea inceputului pentru nevorbitorii de germana:

"This is the story about a man, who falls from the 50. floor of a skyscrapper..
during his fall, he repeats again and again: "till now it was pretty good, till now it was pretty good, till now it was pretty good.
But the important is not the fall, it's the landing."

Despre oameni si alte aberatii

Nu stiu ce sa zic... Parca lumea a luat-o razna complet.
Cred ca a venit si la mine momentul ala din viata cand te loveste un pic realitatea.

In weekendul asta mi-am plimbat un pic funduletul printr-o pestera interesanta. Interesanta prin dimensiuni, roci de pe acolo, formatiuni. Plus ca este o pestera activa partial (are si un rau prin ea)

Tura super faina in principiu. Pacat de unele elemente care au reusit sa mai rapeasca din farmec.

Oare de ce unii oameni se cred buricul pamantului? M-am cam saturat ca oamenii cu adevarat buni/dedicati sa fie dati la o parte de o mana de fraieri care se cred mai smecheri si au un singur avantaj: au papagal. Cand vom invata cu toti sa ne ferim de tipul asta de imbecili? Cand vom invata sa vedem dincolo de gura mare pe care o are cineva?

Traim intr-un loc in care au castig de cauza cei cu limbarita. Sper sa invat (de fapt sa nu uit) sa caut meseriasii, nu ageamii care se dau rotunzi.

PS: De cateva zile tot aud la radio ca de la 27 de ani esti deja pe coborare in viata, ceea ce ma cam pune pe ganduri... Poate de asta sunt asa varza.

Leapsa

Leapsa aterizata direct de la Andra:

Familie – cam absenta in viata mea, din propria alegere.
Greşeli majore – nu prea am asa ceva.
Hobby-uri – le-am cam pierdut. Au ramas doar dependentele.
Intimitate – lipseste cu desavarsire.
Jeans – parte a costumului de scafandru necesar in lumea de azi.
Kitsch – Birtul Roma in noua varianta.
Lucruri interzise – exista? Sunt doar in capul nostru.
Machiaj - mda... asta si manichiura sunt problemele mele existentiale.
Niciodată nu ai face/spune/purta…nu as face sex in grup.
Original – Exemplu: primul care a purtat costum+tenisi.
Parfumul preferat - si aici sunt complet indecis... :)
Reguli – Singura regula? Nicio regula. :)
Shopping – ca pentru orice tip (sau aproape orice tip) cosmarul vietii mele.
Teatrul – prea absent in viata mea.
Tentaţii – O cafea romaneasca.
Ţinuta preferată - bocanci, pantaloni scurti, tricou, sapca si un varf de munte sub picioare.
Vacanţa perfectă – canguri, ornitorinci si din cand in cand un bastinas.
Ziua de naştere –sunt un rac ciresar. :)


Cam cu intarziere...

Melodia zilei

Chiar dacă de fapt nu e chiar melodie. Acultaţi sfaturile lui Baz.. Folosiţi loţiune de soare. :)

Ladies and Gentlemen of the class of ’99
If I could offer you only one tip for the future, sunscreen would be it.
The long term benefits of sunscreen have been proved by scientists whereas the rest of my advice has no basis more reliable than my own meandering experience… I will dispense this advice now.

Enjoy the power and beauty of your youth; oh nevermind; you will not understand the power and beauty of your youth until they have faded. But trust me, in 20 years you’ll look back at photos of yourself and recall in a way you can’t grasp now how much possibility lay before you and how fabulous you really looked…You’re not as fat as you imagine.

Don’t worry about the future; or worry, but know that worrying is as effective as trying to solve an algebra equation by chewing bubblegum. The real troubles in your life are apt to be things that never crossed your worried mind; the kind that blindside you at 4pm on some idle Tuesday.

Do one thing everyday that scares you
Sing
Don’t be reckless with other people’s hearts, don’t put up with people who are reckless with yours. Floss Don’t waste your time on jealousy; sometimes you’re ahead, sometimes you’re behind…the race is long, and in the end, it’s only with yourself.

Remember the compliments you receive, forget the insults; if you succeed in doing this, tell me how. Keep your old love letters, throw away your old bank statements.

Stretch
Don’t feel guilty if you don’t know what you want to do with your life…the most interesting people I know didn’t know at 22 what they wanted to do with their lives, some of the most interesting 40 year olds I know still don’t.
Get plenty of calcium. Be kind to your knees, you’ll miss them when they’re gone.
Maybe you’ll marry, maybe you won’t, maybe you’ll have children,maybe you won’t, maybe you’ll divorce at 40, maybe you’ll dance the funky chicken on your 75th wedding anniversary…what ever you do, don’t congratulate yourself too much or berate yourself either – your choices are half chance, so are everybody else’s.
Enjoy your body, use it every way you can…don’t be afraid of it, or what other people think of it, it’s the greatest instrument you’ll ever own..
Dance…even if you have nowhere to do it but in your own living room. Read the directions, even if you don’t follow them.
Do NOT read beauty magazines, they will only make you feel ugly.
Get to know your parents, you never know when they’ll be gone for good. Be nice to your siblings; they are the best link to your past and the people most likely to stick with you in the future. Understand that friends come and go,but for the precious few you should hold on. Work hard to bridge the gaps in geography and lifestyle because the older you get, the more you need the people you knew when you were young.
Live in New York City once, but leave before it makes you hard; live in Northern California once, but leave before it makes you soft. Travel. Accept certain inalienable truths, prices will rise, politicians will philander, you too will get old, and when you do you’ll fantasize that when you were young prices were reasonable, politicians were noble and children respected their elders. Respect your elders. Don’t expect anyone else to support you. Maybe you have a trust fund,
maybe you have a wealthy spouse; but you never know when either one might run out.
Don’t mess too much with your hair, or by the time you're 40, it will look 85. Be careful whose advice you buy, but, be patient with those who supply it.

Advice is a form of nostalgia, dispensing it is a way of fishing the past from the disposal, wiping it off, painting over the ugly parts and recycling it for more than it’s worth.

But trust me on the sunscreen…

REC

Dacă v-a plăcut Blairwitch Project veţi fi plăcut impresionaţi şi de acest film.
Subiect simpluţ, dar transformat destul de mult de modul în care se realizează filmarea.
Angela Vidal este moderatorul emisiunii "În timp ce tu dormeai". Într-unul dintre episoade se prezintă o zi obişnuită din viaţa unei echipe de pompieri. Aflăm şi că 70 la sută din apelurile preluate de pompieri se referă la persoane blocate în case, la animale aflate în pericol sau la conducte sparte. Doar 30 la sută din apeluri sunt legate de incendii.

În final, după ce Angela deja s-a plictisit din greu, echipa este chemată într-o clădire unde o bătrână striga din apartamentul ei în care nu se putea intra. Când pompierii sparg uşa şi intră în apartament deja normalitatea dispare, în sensul că poliţistul care însoţea pompierii este atacat de bătrână şi lăsat fără o bucată din gât.

În continuare totul se desfăşoară din ce în ce mai haotic şi mai de neînţeles. Clădirea este pusă în carantină de poliţie, din ce în ce mai mulţi oameni devin agresivi. Finalul dă o explicaţie oarecum plauzibilă tuturor faptelor.

Ritmul filmului este antrenant, trebuie să recunosc că am tresărit de câteva ori, deşi am vizionat filmul ziua în amiaza mare.

Ca şi Blairwitch totul este filmat de cameramanul emisiunii "În timp ce dormeai", cu pauzele aferente unor defecţiuni, cu întreruperi pentru că poliţistul îi interzice să mai filmeze, cu filmări făcute pe ascuns.

Un film ce merită văzut singur, noaptea.

Dileme existentiale

"Azi e ziua-n care
Absolut nimic nu merge..."

Ce sa fac in continuare?
Ma gandesc ca as putea sa ma arunc de la etaj. Ar fi o solutie simpla, definitiva, fara mari eforturi.
Dar si jalnica. Asa ca voi incerca sa o evit.

Melodia zilei

Inca o melodie care poate fara videoclip nu ar fi asa de grozava.
Oricum recomandata la lucru. :)

Grooove Armada - My Friend

Auditie si vizionare placute.

Melodia zilei

Sa incercam un proiect nou: melodia zilei/saptamanii. Poate mai ascultam lucruri noi. :)



PS: Imi cer scuze celor de la P-nal pentru postarea acestei melodii pe Internet. Daca vor sa o dau jos tot ce trebuie sa faca e sa o ceara. Sau poate sa o cante in concertele lor. :)

Feelin' kind of... unlucky

E mai bine de multe ori sa nu ai nimic. Nu de alta, dar asa nu pierzi nimic. Highs and lows are not good for your soul.

Ma chinui in continuare sa descopar trenuri. ( :)) ) Si imi aduc aminte: Choose life... I chose not to choose life. Vremuri de mult apuse.

Intocmai dupa cum sunt vremuri de mult apuse si cele cu:
"Penal, penal, cu mutra de canal,
Sunt omul principal
Cu gesturi de-animal

Nu meritati sexul oral
E mai brutal si oriental
E criminal doar la final
Nu spun mai mult
C-o sa sariti pe mine
Si sunt letal - din fericire."

Pacat ca unele chestii se pierd pe parcurs si noi ne pierdem identitatea pe masura trecerii timpului. Poate ca de fapt ne castigam o noua identitate. Dar eu nu vreau sa fiu cel de azi. Eu vreau sa fiu cel de ieri, fara cacaturile astea in viata mea.
Continuam sa facem unele lucruri doar pentru ca ne amintesc de trecut. Continui sa beau doar pentru ca am avut cateva momente de "iluminare" candva. Continui sa fumez doar pentru ca am fost rege pentur o secunda. Continui sa merg la party-uri doar pentru ca odata am avut niste momente atat de high la niste party-uri incat poate toata viata le voi cauta. Oamenii sunt dispusi sa faca multe idiotenii doar pentru a reinvia momente din trecut. Cand o sa ne trezim si o sa ne dam seama ca nu vom invia trecutul niciodata?
Poti sa iti cumperi o mie de masinute cu telecomanda. Nu iti va lua tristetea faptului ca vecinul avea una cand erai de 6 ani si tu nu aveai. Poti sa te culci cu toate tipele din lume, nu te vei satura niciodata, si nu vei trece peste faptul ca ai ratat-o pe cea mai importanta tipa. Si asta doar pentru ca erai timid.

Am construit castele de nisip pe unde am fost si totusi asta nu imi va alunga senzatia ca mi-am ratat copilaria. Am fost cu multe fete si am facut multe tampenii adolescentine, desi eram adult, si cu toate astea nu am reusit sa alung senzatia de adolescenta ratata.

Fuck it!

Fiind roman...

Fiecare zi e parca la fel cu cea dinaintea ei. Nimic nou sub soare. Oamenii se nasc, traiesc ca niste idioti si mor. Si asta in fiecare zi, fara nicio exceptie.

Mi-as dori ca macar o zi sa treaca si sa nu vad un imbecil in trafic care are impresia ca i-a luat ma-sa sosea.

Cum poti sa blochezi drumul pentru ca tu vrei sa vorbesti din masina ta cu un prieten care are masina parcata pe marginea drumului respectiv? Si sa te doara in cur ca mai e cineva in spatele tau? Fiind roman.
Cum poti sa blochezi intersectia pentru ca tu vrei sa o iei la stanga de pe o banda pe care scrie obligatoriu la dreapta? Fiind roman.
Cum poti sa blochezi drumul ca tu trebuie sa opresti fix in fata kktului de magazin, ca nu cumva sa faci febra musculara la cacatele alea de picioare fortate la sala? Fiind roman.

Citeam intr-o buda frantuzeasca: "Respectul de sine incepe cu respectul pentru alti." Romanii vor fi totdeauna niste jalnici. Niste penibili care nu au ce manca, dar isi cumpara tzoale de la mall. Doar trebuie sa se remarce.
M-am saturat de atitudinea asta de rahat. M-am saturat de conceptul ceafa lata-minte ingusta pe care il vad din ce in ce mai des parca. M-am saturat sa fiu amenintat in trafic pentru ca am curaj sa spun cuiva ca a luat-o aiurea pe strada. M-am saturat savad ca nu ne stim locul.
Cred ca traim acolo unde si Zorro, si Superman, si Batman ar fi luati la bataie. Nu de alta, dar sa demonstreze vreun dobitoc ca el e mai tare ca ei.

Traim intr-o tara violenta. Tin sa multumesc pe aceasta cale acelei parti a mass-mediei care incearca sa ne faca cat mai intoleranti, cat mai violenti si cat mai idioti. E bine. In curand vom ajunge la stadiul de moluste capabile sa se bata cu oricine. Generatia urmatoare va fi formata din soldatii ideali: Dirlewanger style.

Odihneasca-se in pace!

Marian Cozma.

No comment!

Requiem For a Dream - Hubert Selby Jr.

Tema este simpla: dependenta. Orice fel de dependenta: TV, pilule de slabit, heroina. Dependenta de recunoasterea sociala, de afirmare in mediul propriu de viata. Nimeni nu vrea sa fie singur, tuturor le e teama de asta.

Unii nu au fost incantati de carte. Filmul a fost considerat mai bun. Nu stiu ce sa zic. Sunt unele amanunte care mie personal nu mi-au sarit in ochi in film. Cum ar fi de exemplu egoismul tuturor celor implicati in afacerea cu droguri. Nici unul nu era eroul romantic care parea. Toti ajung sa ascunda o parte din marf pe care pun mana. Si asta spune totul avand in vedere "dragostea" dintre Marion si Harry, respectiv prietenia "profunda" dintre Harry si Ty. Totul e doar o pojghita sub care se ascunde putrefactia societatii capitaliste, care nu poate produce nimic, decat haos, delasare si anularea personalitatilor.

Romanul a fost scris in '78, poate de aceea am fost surprins de faptul ca s-a permis aparitia unei carti in care apar tangential unele probleme grave: politia care perimite accesul drogurilor in zonele pline de toxicomani (probabil de teama unor revolte sangeroase ale unor oameni care nu mai au nimic de pierdut), rasismul celor din sud (totusi Rosa Parks, Martin Luther King Jr. aparusera de o vreme).



"I'm somebody now, Harry. Everybody likes me. Soon, millions of people will see me and they'll all like me. I'll tell them about you, and your father, how good he was to us. Remember? It's a reason to get up in the morning. It's a reason to lose weight, to fit in the red dress. It's a reason to smile. It makes tomorrow all right. What have I got Harry, hm? Why should I even make the bed, or wash the dishes? I do them, but why should I? I'm alone. Your father's gone, you're gone. I got no one to care for. What have I got, Harry? I'm lonely. I'm old. You got friends, Ma. Ah, it's not the same. They don't need me. I like the way I feel. I like thinking about the red dress and the television and you and your father. Now when I get the sun, I smile."

P.S. (personal script): De cate ori ati incercat sa va lasati de un viciu? Si v-ati spus: mai fumez o tigara, mai mananc o ciocolata? "Eu nu o sa ajung niciodata ca ratatii aia care nu se pot abtine." Poate asta a fost lucrul cel mai socant din carte, faptul ca ei nu se considerau dependenti de nimic. Marion se mira de faptul ca Big Tim ii spune "dependenta". Ea se poate lasa oricand, nu e ca ratatii care jefuiesc, omoara, se vand pentru o bila. Selby e mai mult decat cinic in privinta asta si isi cam bate joc de toate personajele sale.

Recviem pentru o sapatmana

Ultima saptamana a fost cam agitata pentru mine.
Sunt lector la un curs de initiere in calculatoare (o sa revin cu detalii), am fost pentru prima oara la explorarea unei pesteri si am ajuns si pe la Schimb de Carti.

In pestera a fost foarte fain, desi cred ca de vreo 2 ori m-am cam crispat. Nu de alta, dar la un moment dat am ajuns intr-un punct din care nu ma puteam intoarce si nici nu mai puteam avansa, iar la un moment dat eram intr-un taras unde nici nu puteam intoarce capul. Pana la urma a fost interesant sa cutreier prin maruntaile pamantului. E fascinant ce vezi pe acolo si, in plus, a fost interesant faptul ca nu aveam notiunea timpului. Surprinzator ce mult conteaza soarele asta.

Schimbul de Carti mi s-a parut extrem de intim si extrem de relaxat. Asta desi eu eram cam crispat, nu de alta, dar am aterizat direct din pestera, intr-un costum ciudat pentru o dupa amiaza de duminica si cu mirosul specific dupa 2 zile de nespalare si efort fizic. Mi-e ciuda de fiecare data cand nu reusesc sa ma exprim destul de convingator despre o carte, astfel incat sa pot determina lumea sa o ia sa o citeasca.

Luna asta e pentru mine bataie in lumea drogurilor si movie vs. book: Recviem pentru un vis si Trainspotting plus Biblia de neon.

Revin cu detalii despre cursul de initiere in lumea calculatoarelor.

Azi despre filme si relatii :)

DECOR: Un minunat club din Timişoara, vineri noaptea. Trupa faina, aşteptată de o vreme. Toate premisele unei seri fabuloase.

1. Am facut coadă ca la un club american. My God why?
2. Am fost determinat pentru a mia oară să jur că nu mai ies cu unii oameni. (Evident că nu mă pot ţine de jurământ.)
3. Am reuşit să mă fac avion aşa cum nu am mai fost de mult timp.

Ce mi s-a părut extrem de interesant, aşa under the influence cum eram, a fost "fauna" din jurul meu. Vedeam foste, actuale, viitoare cupluri doar învârtindu-mă în jurul propriei axe (şi cică m-am învârtit destul de mult). Aveam în minte o fază din Abaţia lui Dan Doboş: toate acţiunile oamenilor se învârt în jurul aceleaşi dorinţe: aceea de procreere. My God, oamenii de vineri seara chiar erau dornici de procreere. Evident eu, homo superior (vedeţi că aici e în latină :P), nu aveam asemenea intenţii pe moment aşa că m-am putut bucura de chinurile neevoluaţilor din jurul meu. Oricum am rămas cu unele dileme:
A) De ce să încerci din nou unde ai dat kiks?
B) De ce să te forţezi când e clar că e în budă?
C) De ce să baţi la uşi închise?
Asta în loc să dai un ban şi să stai în faţă.

Răspunsul nu am fost capabil să îl dau decât după o matură chibzuinţă: că vrem să procreăm. :P Şi dacă ai da bani nu ai procrea.

Încă ceva: Să nu spuneţi despre un om beat că nu este coerent. Faptul că pentru unii timpul se desfăşoară cu o cu totul altă viteză nu îi face incoerenţi, ci doar greu de urmărit. :)))) Asigur pe toată lumea pe care am agasat-o vineri noaptea că pentru mine totul a avut sens, inclusiv faptul că ceilalţi nu înţelegeau nimic. :)))))

4. Am ajuns în siguranţă acasa, deşi unii au cam avut emoţii.

P.S.: E doar un pamflet. NU sunt chiar atât de înfumurat.

A te...

Se spune că unui om căruia îi lipseşte un simţ i se dezvoltă celelalte.
Dar ce te faci dacă la un moment dat ai rămas doar cu auzul?
Explorezi cât poţi de mult simţul rămas.
Cât de mult te poţi baza pe el?
Cum îţi dai seama că o iei razna?

Încep să simt accente.
Încep să simt întrebări, dileme.
Disting din tonalitate, dintr-o inflexiune ce stare de spirit ai.
Ştiu de la primul cuvânt în ce ape te scalzi.
Ştiu după "Ceau Dănuţ" dacă îmi vei face bucuria să vorbeşti cu mine o oră sau va dura doar un minut până să spui că trebuie să pleci.

Mă sperie nevoia de tine. Mă sperie disperarea cu care mă agăţ de ultimul meu simţ. De singura mea punte spre tine. Nu-mi răpi şi asta. Nu mă transforma într-un cadavru viu. Vreau să fiu în viaţa ta şi nu pot face parte din lumea ta decât în măsura în care îmi povesteşti ce ţi se întâmplă. De aceea de fiecare dată când nu vorbeşti cu mine am impresia că devin o mumie izolată într-o moarte mult mai urâtă decât aia obişnuită.

Am trăit cea mai lungă zi din viaţa mea. Încă nu mi-am revenit complet. Sper să fie ok mâine.

Intre Ana si Caiafa

Cred ca abia azi este momentul pentru mine sa imi definesc New Year's Resolution.
O luna cu 1 tigara pe zi.
Gata. Am facut-o. :)

Inca una mai trebuie sa fac.
Unele decizii sunt greu de luat. Totusi asta era mai mult decat previzibila. Fie ca anul asta sa fie cel in care voi pleca de aici. Cam oriunde. Cred ca am ajuns la limita dezvoltarii mele ca persoana in orasul asta, cu jobul asta. The future seems white. (Adica pot scrie ce vreau eu in el. :))

Voi reusi oare sa imi las pielea veche? Sincer cred ca da.

Frankenstein - Mary Shelley

Am luat-o ieri de la schimb de carti si am dat-o gata aseara. Avand in vedere ca sunt 300 de pagini rezulta ca m-a cam prins.:P (PS: Am tot asteptat ca monstrul sa omoare pe cineva si sa i-o aduca creatorului sau ca s aii asambleze o prietena asa cum greesit am inteles din discutiile de ieri).

SPOILER!!!!

O interesanta poveste in rama. Cred eu tipica perioadei in care a fost scrisa. Pe alocuri chiar asteptam ceva de genul menestrelilor sa apara in poveste. Aveti tot ce vreti: erou dornic de cunoastere, dar care face greseli din cauza setei sale de stiinta, monstru trezit la viata fara voia lui, dragoste nepieritoare intre diferite personaje, drame interioare datorita hotararilor luate, etc.

Scenariul e simplu si liniar, extrem de previzibil: Tanarul om de stiinta creeaza din nu se stie ce o finta inzestrata cu ratiune. Peste tot in filme apare ca sursa a trezirii la viata a monstrului energia electrica. De fapt in carte aceasta idee e doar sugerata la un moment dat in cu totul alte circumstante, asa ca si altele puteau fi metodele de animare a bucatilor de carne. Fiinta nou creata este atat de dezgustatoare incat tinarul Frankenstein nu isi mai bate capul cu ea. Problemele incep sa apara in momentul in care fratele lui este ucis. Evident bestia era cea vinovata de acest asasinat. O mica surpriza este faptul ca monstrul stie sa arunce vina asupra altei fiinte omenesti, care ajunge sa fie exectuata cu presupusa vina de a-l fi asasinat pe micul frate al personajului principal.
Urmeaza intalnirea dintre monstru si creatorul sau, intalnire din care se naste o noua povestire: varianta monstrului asupra intamplarilor de pana atunci. Pe mine personal aceasta povestire m-a fascinat. Prin povestea asta ii dai dreptate monstrului. Are dreptul sa fie rau, la cat a fost de lovit de oamenii pe care i-a iubit la inceput.

Sfarsitul e si el previzibil: omul este chinuit de monstru, in sensul ca cei dragi ii sunt ucisi rand pe rand, doar pentru a-i provoca suferinta.

to be continueed...[ma c$% pe ea treaba.]
back.../

Totul se termina cu o urmarire ca in filme pe la Polul Nord, urmarire din care Frankenstein (eroul, ca monstrul nu are niciun nume) iese un pic mort.

Cam simplista viziunea asupra vietii pe care a avut-o doamna Shelley, dar totusi, pentru o carte scrisa in urma unui pariu, este o reusita literara. Btw, pariul a fost facut intr-o societate seslecta: autoarea, sotul ei, Percy Bysshe Shelley si un si mai "amarat", George Byron. Se pare ca doamna a fost mai serioasa si a incercat sa scrie povestirea cu fantome, in timp ce ceilalti doi au renuntat rapid.

De ce?

A.S.(ante scriptum :)): Nu trebuie sa cititi postul asta. Faceti-o doar daca vreti voi neaparat.

De ce sa iti fie frica sa te implici?
De ce sa nu poti spune ce crezi tu?
Fuck it! Pana la urma e mai bine sa pierzi fiind tu decat din cauza ca te-ai prefacut.
Cred ca de fapt imi scapa mie ceva.

Oare ce vreau de fapt de la viata? Sau mai concret spus ce vreau de la persoana de langa mine? Cred ca nu prea merge cu jumatati de masura. Asta chiar daca am prostul obicei sa ma mint pe mine ca e ok. De fapt nu e ok si asa obtin si minunatele mele accese de prostie/nebunie.

Din punctul meu de vedere e simplu:
Vrei un lucru? Ia-l.
Nu vrei ceva? Fa pasi.
Nu esti sigur ca il vrei? Stai pe curul tau, cujeta si decide.

E asa complicat?

Leapsa anului :D

Direct de pe www.tomatacuscufita.com a aterizat o leapsa. Cam acare ar fi cele mai cele chestii de prin 2008.
Here come my choices.

Mâncarea anului: paste vs pizza (prietenii stiu de ce)
Bautura anului: vinul de Jidvei
Party-ul anului: ananasul de pe varful Negoiu.
Patul anului: unul dintr-un hostel din Viena (chiar daca am ajuns sa dorm pe buda :))

Piesa anului:

Site-ul anului: labrute.com :)
Blog-ul anului: spasmeurbane.blogspot.com (nou descoperit)
Ruda anului: Alex, fata verisoarei mele din America (3 ani, babysitter pentru sora ei de un an si fata cu cel mai fain zambet)
Gafa anului: nu am facut gafe majore.
Prietenul anului: mai multi.
Prietena anului: breo 4-5. :P
Iubitul anului: I am not gay. :P (aceeasi de anul trecut:P)
Îmbrăcămintea anului: nude my friends, nude. :)
Excursia anului: Muntenegru, Viena, Negoiu (ordine cronologica)
Vorba anului: poola mea.
Platforma socială a anului: nu stiu...
Sportul anului: darts.
Filmul anului: Auf der andere seite.
Cartea anului: Raul :)
Parfumul anului: kiks :)
Jocul anului: catan.

E vara. Nu mai e nevoie de geci.

Stati linistiti nu am innebunit, nu cred ca a venit vara.

In aceeasi haotica ordine de idei un citat aproximativ din o perfecta zi perfecta de Martin Page: Patul in care a dormit un singur trup e rece. E nevoie de doua bucati de cremene pentru a da foc.

Sper sa vina iarna cat mai curand.

PS: OK. This was the corniest post yet. More to come. :P

Bine ati venit in noul an

Bucurati-va ca nu v-ati petrecut revelionul in asia sa muriti ca sobolanii prin cluburi care au luat foc sau prin creierul muntilor sa inghetati de frig.

Destul cu partea pozitiva...

Incepe un nou an cu cacaturi vechi. Atat si nimic mai mult. Nu am reusit sa imi propun nimic anul asta. Avand in vedere ca anul trecut mi-am propus multe chestii si nu am facut nimic nu vreau sa imi imaginez ce haos va fi anul asta.

Azi sunt cam rautacios. Va rog sa ma scuzati, nu de alta, dar am revenit in tabara de antrenament intensiv pentru singuratate.