Ura

Titlul nu se vrea un strigat de bucurie ci o exprimare a dusmaniei mele fata de tot ce se intampla in jurul meu de o luna si ceva. Se numeste campanie electorala si am inceput sa ma satur de ea. M-am saturat de mizeriile celor pe care ar trebui sa ii votez.
Multa lume mi-a zis: 'Nu votezi, nu contezi.' Asta e. Nu contez. Nu ma intereseaza sa votez raul cel mic. Ma intereseaza sa votez cu cineva in care chiar cred. In care cred chiar daca la nivel rational sunt constient ca va lua doar 1000 de voturi. Nu voi putea intelege atitudini de genul: cred in X, dar voi vota cu Y, pentru ca doar asa votul meu conteaza. (X nu are nicio sansa). Fuck off!!!!

Politicienii nostri sunt niste gunoaie. Toti. Fara niciun fel de exceptie. Nu ajungi sus printr-o minune. Doar daca te murdaresti. Si odata ajunsi sus vor uita de toate. De toate promisiunile, de toate lacrimile, de toate dorintele alegatorilor. Vot in alb? Vot anulat? Si absenta e un semnde care se poate tine seama. :P (bine, asta doar daca se vrea).

Leapsa

De pe sub pamant a ajuns la mine o leapsa legata de personajele preferate (ma voi referi si eu tot la lecturile copilariei).

10.Phileas Fogg - am fost tot timpul fascinat de modul in care cineva isi poate pune toti banii si toata puterea in castigarea unui pariu.
9. Robin Hood (cred ca din Dumas era varianta citita de mine) - lua viata ca o joaca si asta era suficient pentru mine.
8.Otto Lindenbrock - savantul nebun care incearca sa ajunga in centrul pamantului.
7. Robur - pentru ca demonstrat in plin avant al aerostatelor ca viitorul il reprezint aparatele de zbor mai grele decat aerul. (eram copil...)
6. Robinson Crusoe - nu de alta, dar si acum imi doresc sa scap de stresul cotidian. :)
5. Negrut (Black Beauty mai tarziu) - un cal cu o viata mai mult decat interesanta.
4. Goe - Nu de alta, darfacea cam ce voia el.
3. Aramis (evident alaturi de d'Artagnan, Porthos si Athos) - se pare ca afemeiatii au avut succes la mine. :)
2. Mos Gheorghe (La Medeleni) - desi servitor si-a inchinat viata Olgutei pentru care a strans zestre. Emotionant. Sau chiar mai mult de atat.
1. Olguta Deleanu - se putea altfel? e doar sora lui Danut. La Medeleni ramane romanul copilariei mele. Sunt pasaje care si acum imi pun un nod in gat.

PS: Imi cer scuze fata de personajele nementionate, dar omul mai uita. :)
PS2: Se pare ca aseara am fost cam adormit. Am sarit de la 7 la 3. (Va jur ca erau toate numerele pe acolo :))

Doctor Parnassus

Exercitiu de imaginatie

Cat de bine stiti sa folositi Microsoft Windows?

Va propun un test. Incercati sa inchideti fereastra My Computer in diferite moduri. Cand ajungeti la 6 sa imi spuneti care sunt alea. :)

Poveste despre un el si o ea

Ionut s-a trezit foarte fericit. Desi este abia joi dimineata si mai are doua zile pana la salvatorul weekend e extrem de multumit pentru ca deseara o va avea pe fata visurilor. E plin de planuri despre cum va face fiecare miscare din momentul in care se va intalni cu ea.

Bine, ar mai fi cateva probleme minore: mai are 8 ore de chin la lucru, plus ca va trebui sa mearga la un concert de rahat din punctul lui de vedere. Nu o sa fie in stare sa inteleaga nici in ruptul capului de ce unora le place rockul: grohaie unii pe scena asta in timp ce chinuie niste amarate de instrumente de ai impresia ca o sa le rupa.

Dar nu conteaza nimic din toate astea... Pune zambetul de complezenta la sedinta saptamanala cu seful ala idiot, care cere performanta pe nasturi si vine si seara. Mai un pic. Inca un hop de trecut si o va avea doar pentru el pe fata minune.

Si uite ca a venit si seara. Ionut isi pune puloverul ala misto in dungi cu care i-au zis prietenii ca va face furori si ia taxiul spre clubul fain de obicei, dar care in seara asta se dezminte. Vin amaratii aia de la Luna Amara. Doua ore de ragete suparate. Mai ales ala cu trompeta e prea mult pentru Ionut. De ce isi bate ala joc de un instrument asa de bun?

Apare si fata. Care in mod evident e in forma maxima si se simte extrem de bine in mediul acesta. Are doar buricul gol si asa de fain da din fese pe muzica asta. Iti vine sa o iei pe sus si sa fugi ceu ea de acolo.

Problema e ca toate pregatirile lui Ionut au fost inutile. In zgomotul ala infernal nu poate sa dea niciuna din replicile lui celebre, care l-ar duce mai aproape de realizarea dorintelor lui fierbinti.

Totusi asteapta cu rabdare de caine sa se termine cu spectacolul asta de prost gust. Si uite ca vine o nesperata pauza.

Din pacate zvarluga de fata ii sopteste un suav: "Vin imediat" si se indreapta extrem de agitata spre baie. (Probabil ca simte nevoia urgenta sa isi pudreze nasul). Si trece si pauza. Reincep urletele care il scot din minti pe Ionut.

Colac peste pupaza pe finalul actului doi mai apare un tip pe scena care urla cat toti cei din formatie la un loc. (Doar e Vita, nu e un muritor de rand.)

Si se termina si concertul si Ionut isi da seama ca a mai ratat o ocazie sa o aibe pe fata visurilor.

Pacat Ionut. Speram mai mult de la tine. Aveam asteptari mari.

Stiu, finalul e trist si cam abrupt. Dar nu aveati cum sa va asteptati la altceva. Pana la urma era vorba de doi cocalari nimeriti din greseala (sau pentru ca asa e cul) la un concert Luna Amara. Se pare ca 10 lei e prea putin ca sa faca diferenta dintre fani adevarati si copiii care vor doar sa fie acolo unde e toata lumea buna.

Foamea - Knut Hamsun

O carte despre cum se moare de foame. Despre depasirea limitelor corpului si spiritului.
Chiar rabzi alaturi de el, iti mananci sireturile o data cu el, te bucuri de maruntisul pe care il castiga pentru cate un articol publicat in ziar, salivezi cand esti prin ochii lui in fata unei vitrine de brutarie sau, mai rau, de macelarie.
Te intrebi daca ar trebui sa amanetezi patura luata cu imprumut de la un cunoscut. Iti doresti din tot sufletul sa arate mai bine haina de pe el. Poate asa va reusi la urmatorul inteviu.


Cu toate astea cu fiecare pagina realizezi ca sfarsitul e mai aproape. Lumea asta nu e un loc bun pentru un visator ca el. Suntem si noi, ca si el, intr-o lume feroce, care te devoreaza daca esti pasiv. Traim intr-o lume exact ca aceea a lui Knut. Lumea celor infipti. Cu tupeu. Cu noroc, eventual.

Trista carte, trist personaj. De un gen care nu are nicio sansa sa ajunga printre personajele admirate de oameni. Si cu toate astea...

PS: Hamsun e un neica nimeni, de care eu, o persoana foarte importanta, nu auzisem pana acum. Dar e un neica nimeni cu un amarat de premiu Nobel. Un Nobel castigat demult, cand poate nu erau atatea criterii politice.

Made in Romania

Va zice ceva titlu asta? nu cred, nici mie nu mi-ar fi zis daca nu l-as fi auzit acum cateva zile.
Intr-o seara m-a condus acasa o fosta colega de-a mea ( albaneza) impreuna cu niste prieteni de-a ei ( tot albanezi )si pe drum ce s-au gandit baietii? hai sa punem niste muzica... si ce credeti ca au pus? Made in Romania, manea cantata de un pusti cu numele de Ionut Cercel ( asta dupa ce m-am documentat pe youtube ). In timp ce ''ascultam meneaua'' si ii auzeam pe ei cum o fredonau ma gandeam: niste albanezi care asculta si fredoneaza manele in romana...am trait sa vad si asta.

Spielhaus in Bierhaus

It's the First Day...

De azi reincepe studiul acerb al metodei Monte Carlo...
Intr-o noua locatie...

Nota explicativa: de azi teza mea de doctorat trebuie sa devina prioritara. Si multumita Retardatilor de la Politia Rutiera trebuie sa stau pe undeva prin Timisoara...

Betia ma-neaca / Dar nu ma satura de sete...

Bei ca sa uiti.
Bei ca sa treaca timpul.
Bei ca sa te bucuri mai bine.

Bei cand timpurile sunt urate.
Bei cand totul merge ca uns.

Bei ca sa alungi singuratatea. Asta e cel mai trist mod de a bea... Pentru ca in final esti tot singur...

Aberatii greu de urmarit

Pornesc de la o remarca de prin Jurrasic Park: ai remarcat vreodata ca daca te uiti la un munte de la departare are un anumit aspect? apoi te apropii un pic si te uiti doar la un varf al lui? are acelasi aspect. ajungi si mai aproape si constati ca si o piatra de pe varful respectiv are aceeasi forma.


Ma uit la persoane apropiate mie si constat ca sunt obsedate de control. Ma uit in cercul meu profesional si constat acelasi lucru. Ma uit la minunatii nostri conducatori politici si vad aceasi obsesie pentru putere si control asupra tuturor lucrurilor.


E trist. Undeva ar trebui sa ne intelegem si sa intelegem ca fiecare are dreputul la intimitate si la a lua propriile lui decizii. De cele mai multe ori din pacate nu suntem liberi. Suntem constransi de obsesia altora de putere sa luam anumite decizii total gresite pentru noi...

Data viitoare cand luati (iau) o decizie sa va ganditi (sa ma gandesc) si pe cine afecteaza decizia respectiva si cat de profund il va deranja pe acel OM.

Cum un amanunt te distrage de la esential

Nu pot sa nu raman surprins de ceea ce se intampla in jurul meu...


Povestea e relativ simpla: mare meci mare la Sala Olimpia (sau C-tin Jude, depinde ce varsta aveti). Meciul era de handbal si nu de futsal asa cum probabil se astepta toata lumea.

Ce s-a intamplat pe teren e neesential. Importanta e o discutie din tribune, discutie purtata intre doua fete cucuiete care venisera cica sa vada meciul. Dintre toate personajele de pe teren cele doua s-au concentrat asupra unui barbos care alerga si el pe acolo ca o curca beata. Si ce credeti ca discutau fetele? Despre calitatile fizice impresionante ale masculului in cauza? Gresit! Despre veleitatile lui tehnice? Si mai gresit!

Discutia era una mult mai prozaica si mai simpla:
-Auzi tu, fata, oare il pupa cineva pe ala cu barba aia?
-Eu nu cred, ca te inteapa rau de tot!
-Si eu zic la fel. Nu prea cred ca il pupa nimeni.

Oare de aia venisera acolo fetele alea? Incep sa cred ca sportul devine din ce in ce mai mult doar un mod de a te da mare, fara niciun fel de motivatie pentru asta.

PS1: Pentru cei pasionati meciul era Politehnica II Timisoara - HC Jimbolia, in campionatul judetean de handbal, si tipul ala cu barba, care a jucat foarte bine avand in vedere varsta inaintata era chiar subsemnatul.

PS2: Ca si cum nu ati fi stiut ca sunt prea laudaros ca sa vorbesc si despre altcineva decat despre mine.:)