Scarba

Cam asa as putea descrie starea in care ma gasesc in momentul de fata. Scarba fata de mediul "academic" cu toate laturile lui. Mi-e scarba de tot ce inseamna "studii aprofundate" si foarte "aprofundate". De "cercetarea" care se face in acest mediu. Nu am nimic contra cercetatorilor onesti, care se straduie si uneori chiar reusesc sa descopere lucruri noi. Dar cand vad ce pot face alti, ma cam apuca dorinta de a evita acest mediu.

Cum tot eram setat pe subiectul asta am aflat si eu de un scandal german de acum catva timp (ala de acum cu ministrul apararii ma lasa complet rece ca doar e politician).

cititi un pic articolasul asta (sau cititi rezumatul de mai jos)

Una bucata "cercetator" care a falsificat datele experimentale pentru a se impauna cu niste rezultate imposibil de obtinut in realitate.

Cum eram cu capsa pusa din alte motive nu m-a deranjat cacatul pe care l-a facut tipul, ci altceva. In articolul asta scrie ca tipul a publicat in 2001 in medie un articol stiintific la 8 zile (adica era autor/coautor).

Prima mea reactie (recunosc, nu prea academica) a fost: "Las-o-n pula mea!"

Se pare ca nimeni nu a vazut nimic in neregula in asta. Stau si ma intreb si eu: Sunt eu prea retardat daca am nevoie de cateva luni pentru un articol sau e altceva aici?

Am tot vazut in ultima vreme discutii legate de cercetarea facuta de tot felul de rectori/politicieni/conducatori de doctorat/profesori. Da, si un articol pe an este putin, mai ales daca tu de fapt coordonezi mai multe grupuri de cercetare, dar nici in extrema cealalta nu putem cadea, sa cerem sute de articole de la un om.

Si inca ceva care imi trezeste suspiciuni cand vad CVuri stufoase: in ziua de azi cercetarea, cel putin in domeniul tehnic se cam face pe nise, nise destul de inguste, asa ca nu prea cred in aia care publica si despre paratraznete si despre inmultirea broastelor in perioadele de seceta. Si cu toate astea vad din ce in ce mai multe cazuri din astea. Din nou, poate ca ma insel eu si a revenit vremea enciclopedistilor.

In fine, cred ca sunt cam frustrat azi, frustrat de propria neputinta, de incapacitatea mea de a ma impotrivi curentului, si nu in ultmul rand ingretosat de ceea ce pot vedea in jurul meu. Sper ca intro zi sa pot vedea din nou ca mediul academic redevine un spatiu al dezbaterilor, al ideilor si nu ca acum, un loc in care totul depinde de puterea financiara.

PS (ca nu ma pot abtine, desi nu are nicio legatura): Un articol din Adevarul. Un nenea de 24 de ani care lucreaza la Microsoft (visul lui de acum zece ani). Vorba aia, nu te poti caca pe gusturile omului ca sunt abstracte.

Si ce ne povesteste el printre altele: "Am luat-o pe credit. În State, dacă nu ai credit, nu au încredere în tine. Ca să-mi fac un abonament la telefon a trebuit să le dau 400 de dolari. Acolo trebuie să ai card de credit, nu de debit."

Citesc asta si incep sa ma intreb din nou: Aia cu Zeitgeist chiar au dreptate? :)